Asculta acest articolMircea Cărtărescu, unul dintre cei mai apreciați scriitori români contemporani, nu a reușit să devină membru corespondent al Academiei Române, ratând admiterea în urma unui vot extrem de strâns. În cadrul Adunării Generale a Academiei, desfășurate miercuri, acestuia i-a lipsit un singur vot pentru a îndeplini cerințele de două treimi necesare.
Potrivit informațiilor furnizate de prof. univ. dr. Rodica Zafiu, șefa secției de Filologie a Academiei Române, Mircea Cărtărescu obținuse anterior un vot unanim în cadrul secției, unde toate cele 9 voturi au fost în favoarea sa. Cu toate acestea, în Adunarea Generală, acesta a primit 73 de voturi, insuficiente față de cele 74 necesare pentru validare.
„Din păcate, a căzut la votul Adunării Generale, astăzi, la distanță de un vot. Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susținut cu multă căldură de secție, dar…”, a declarat Rodica Zafiu pentru Edupedu.ro.
Calitatea de membru corespondent în Academia Română este rezervată personalităților remarcabile, ale căror contribuții în domeniul științei, culturii sau altor sectoare relevante au un impact semnificativ asupra societății. Deși Mircea Cărtărescu este o figură recunoscută atât pe plan național, cât și internațional, acest statut nu i-a fost acordat de forul academic.
Acest eveniment a stârnit discuții în mediul cultural și academic, mai ales având în vedere notorietatea lui Mircea Cărtărescu și contribuțiile sale la literatura română contemporană.
Cine este Mircea Cărtărescu?
Născut la 1 iunie 1956, în București, Mircea Cărtărescu este considerat cel mai important scriitor român contemporan, recunoscut pentru stilul său unic, care îmbină realismul magic, suprarealismul și autobiografia. Poet, prozator, eseist și profesor universitar, opera sa este tradusă și apreciată pe toate continentele.
Cele mai importante lucrări ale sale includ:
„Nostalgia” (1993) – o colecție de proze fantastice ce redefinește genul în literatura română.
„Orbitor” (1996-2007) – o trilogie monumentală ce constă din Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă, recunoscută internațional pentru complexitatea sa.
„Solenoid” (2015) – considerată capodopera sa, o introspecție metafizică și literară.
„Melancolia” (2019) – proză scurtă de mare profunzime.
„Theodoros” (2023) – un roman amplu, ce combină elemente istorice și fantastice.
Recunoașterea internațională a lui Cărtărescu este amplificată de includerea sa pe listele candidaților eligibili pentru Premiul Nobel pentru Literatură, fiind adesea considerat singurul autor român cu șanse reale de a câștiga prestigioasa distincție.
Faptul că Mircea Cărtărescu nu a fost admis în Academia Română ridică întrebări despre criteriile și dinamica votului din cadrul acestei instituții. În ciuda aprecierii sale unanime în secția de Filologie, decizia Adunării Generale indică o fragmentare a susținerii în interiorul forului.
Pentru mulți, această situație este o reflecție asupra relației dintre meritul artistic și validarea instituțională. Mircea Cărtărescu rămâne, fără îndoială, o personalitate emblematică a culturii române, indiferent de verdictul Academiei Române.
Fii primul care comentează