Asculta acest articol

Faptul că alegerile din  Republica Moldova sunt un eveniment important pentru Europa şi mai ales pentru Europa de Est este dovedit de interesul presei străine, de atenţia Moscovei şi a aliaţilor europeni şi, desigur, de interesul României. Şi acestea pentru că Moldova de dincolo de Prut este un stat tampon între Europa şi zona de influenţă rusă. După câte s-au constatat în ultima vreme, Moldova este singura ţară din fostul spaţiul sovietic ce şi-a menţinut, în ultimii câţiva ani, deschiderea spre Vest, celelalte, cu excepţia statelor baltice, cedând pe rând presiunilor sau promisiunilor ruse. Ucraina face paşi hotărâţi spre Kremlin, Bielorusul trăieşte de mai multă vreme sub umbrela rusească, Georgia a făcut, la fel, o mişcare neaşteptată spre Rusia. Spre deosebire de ele, Republica Moldova este în atenţia Germaniei, dar şi a Statelor Unite, având în vedere o recentă declaraţie a Senatului american.
Cu toate astea, pasul politic următor al moldovenilor poate fi asigurat numai prin alegeri libere. Cheia problemei la Chişinău  este cine va deţine cele 61 de mandate în noul Parlament. Conform sondajelor anterioare, niciuna din marile formaţiuni prezente în alegeri nu ar putea aduna de una singură cele 61 de mandate, şansa fiind, singura, ca acestea să fie acumulate printr-o  alianţă politică. Dacă cei 61 de parlamentari cu cele 61 de voturi ale lor vor fi ai unei alianţe a comuniştilor cu formaţiunea lui Mihai Lupu, aşa cum se presupune, Moldova de dincolo de Prut va reintra sub influenţa statului rus şi îşi va bloca cursul politic spre Occident. În acest caz nefericit, oate planurile intelectualităţii şi politicienilor pro-europeni de la Chişinău se năruie. Ei bine, dacă cele 61de mandate vor fi deţinute de alianţa de până acum a celor patru partide parlamentare pro-europene, deschiderea faţă de Europa dar şi faţă de România vor fi menţinute. Dar şi până acolo este cale lungă. Reclădirea acestei alianţe depinde înainte de orice de liderii ei politici, de jocul lor politic, de disponbilitatea lor de a încheia aceeastă alianţă. După cum am mai menţionat aici, Mihai Ghimpu în ultimă instanţă ar putea părăsi grupul de partide pro europene pentru a se alătura comuniştilor. Bănuiala politicienilor moldoveni este generată de un acord semnat de acesta cu partidul Rusia Unită al lui Putin. În privinţa raporturilor cu România, în campania electorală partidele s-au manifestat favorabil, stipulând în programul electoral de la unirea efectivă cu România, la unirea cu România în cadrul Uniunii Europene. Mihai Ghimpu, actualul preşedinte interimar al Moldovei este un declarat filoromân şi un intransigent anti rus. El este cel ce în calitatea sa de şef de stat a condamnat ocuparea Basarabiei de Armata Roşie în iunie 1941 şi a organizat o festivitate de amploare pentru comemorarea victimelor ocupaţiei sovietice.
Din nefericire, ca şi în alte situaţii, electoratul moldovean este dezamăgit de politica autohtonă, alianţa ce a condus ţara în ultimul an şi jumătate a fost departe de a-şi îndeplini promisiunile. Moldovenii din străinătate nu au avut toate condiţiile pentru a-şi depune votul. Cu toate astea, scrutinul a fost validat.