Asculta acest articol
Nu este pentru nimeni un secret faptul că, mai bine de o treime din români trăiesc la limita sărăciei, spunea deunăzi un sătmărean care deţinea unele informaţii în acest sens.
Drumul spre faliment a mai multor firme mici este deschis iar de la 1 iulie.
Sub masca anonimatului, omul de afaceri sătmărean a continuat să-şi prezinte punctul de vedere. Este un demers deosebit de important să majorezi salariul minim pe economie de la 3.300 la 3.700 de lei. Este o necesitate de maximă actualitate. Chiar şi aşa este foarte mic în comparaţie cu salariile din alte ţări ale Uniunii Europene- UE.
La noi în România, în lipsa unei salarizări echitabile, guvernanţii emit o serie de acte normative care în aparenţă urmăresc binele individului, a celui care are un loc de muncă, dar în egală măsură, intenţia şi decizia de a creşte salariul minim pe economie devine o povară tot mai greu de suportat pentru mediul privat, alături de alte dări în creştere.
Este bine cunoscut faptul că, majoritatea actualilor angajaţi lucrează în acest sistem care este de la o perioadă la alta tot mai împovărat cu dările faţă de stat. A ridica teoretic nivelul de trai al românilor pe seama creşterii nivelului de impozitare a firmelor private este un demers păgubos pe termen mediu. Tot mai multe afaceri de factură mai mică îşi închid porţile ca urmare a imposibilităţii acoperirii tuturor dărilor faţă de bugetul statului.
Vă propun să treceţi doar pe Drumul Careiului din Satu Mare şi veţi constata nu fără surprindere, că în ultimele 2 -3 săptămâni şi-au încetat activitatea numeroase unităţi. Culmea este că aceste firme despre care vorbesc aveau activitatea preponderent comercială, care în aparenţă, pe seama unui management corespunzător, nu ar avea voie să se închidă. Patronii îşi rulează propriii bani, iar interesul lor este de a-i recupera cu plusvaloare. Şi totuşi acest lucru este posibil, dacă nu se face o supraimpozitare a muncii.
S-ar putea înregistra 200.000 de disponibilizări
Un alt proprietar de firmă, ne spunea că are puţin peste 10 angajaţi. Majorarea preţurilor la carburanţi de la 1 iulie, scumpirea unor servicii, creşterea salariului minim pe economie, o necesitate în actuala conjunctură, sunt factori care cresc considerabil cheltuielile unei firme.
Dintr-un condei, majorarea cu mai bine de 10% a salariului minim pe economie, în condiţiile devalorizării banului şi a scumprii vieţii de zi cu zi, presupune luarea de măsuri radicale. Mă gândesc aici la reducerea cu mai bine de 10% a numărului angajaţilor, fapt care se repercutează asupra familiei/familiilor în cauză.
Mă gândesc, fără a avea un răspuns foarte tranşant, la faptul că, reducerea cu 10% a numărului salariaţilor din sectorul privat, care este de puţin peste 2,5 milioane, cel care suportă creşterile de salarii, dar şi preţurile la utilităţi, la carburanţi şi alte asemenea, dacă banii suplimentari încasaţi de stat acoperă eventualele disponibilizări de personal din sectorul privat. A produce 200.000 – 250.000 de şomeri nu e de colea. Răspunsurile sunt cu siguranţă la cei care au propus măsurile menţionate.
Un al treilea întreprinzător privat cu care am stat de vorbă ne-a relatat: Trăim într-o Românie în care preţurile alimentelor, celor ale servicilor indispensabile sunt aliniate în majoritatea lor la cele din Uniunea Europeană. Marea dezamăgire vine de la faptul că, în România, preţurile sunt cele despre care vorbeam, în vreme ce veniturile realizate de marea masă a angajaţilor din sectorul privat, sunt pe undeva la coada celor din Uniunea Europeană. Nu vreau să surprind pe nimeni cu cifrele ce urmează. Cel mai mic salariu minim din UE este plătit în Bulgaria, echivalentul a 370 de euro, după care pe locul doi din coada clasamentului este România – 418, la peste 100 de euro distanţă este Ungaria, care are 524 de euro şi lista ar putea continua.
Majorarea salariului ar trebui compensată de stat
Nu vreau să enumăr ţările europene care au salarii minime cu 50-70% mai mari decât cel din România, dar vă prezint câteva din aşa numitul vârf al clasamentului european: Franţa – 1.385 de euro, Germania – 1.514 euro şi Olanda – 1.887 de euro, Danemarca – 2.000 de euro, Luxemburg – 2.145 de euro. Cred că nu mai este necesară o comparaţie a salariului minim pe economie, şi evoluţia preţurilor, în condiţiile în care, majoritatea cheltuielilor înregistrate de români sunt aproape identice cu cele din ţări ale căror venituri minime sunt de cel puţin 3 – 4 ori mai mari.
Revenind la majorarea salariului minim pe economie de la 3.300 la 3.700 de lei, este un demers salutar, necesar pentru majoritatea persoanelor aflate în câmpul muncii în sistemul privat, cei care trăiesc la limita sărăciei, sau chiar sub pragul acesteia, dar cu găsirea unor soluţii de deductibilitate pentru firmele private care în perioada imediat următoare vor deveni adevărate fabrici de şomeri. Indemnizaţiile acestora se vor plăti din bani publici. Dar din ce încasări? Şi acestea se constituie şi din plăţile făcute de către societăţile private din diversele domenii economice.
Înainte de luarea unor decizii benefice pentru marea masă a populaţiei, vezi creşterea salariului minim, cu siguranţă se impunea o analiză aprofundată a efectelor acestui demers asupra celor care pot sau nu suporta cheltuieli suplimentare
CITEȘTE ȘI: Cum s-ar putea stabili salariul minim în România?
Fii primul care comentează