Asculta acest articol
De la declararea pandemiei Covid 19, provocată de coronavirus, în 11 martie 2020, România nu a trecut printr-o perioadă atât de incertă ca în aceste zile. Informațiile, venite de la persoane oficiale, prim ministru, miniștri, reprezentați din domeniul sanitar, sunt atât de contradictorii încât trebuie să se vină cu noi și noi precizări, care la rândul lor se bat cap în cap.
Un enunț care începe cu “este posibil să…” nu face altceva decât să contribuie la haosul generalizat.
Când ministrul Educației spune “este posibil să închidem școlile dacă crește incidența….”, lumea înțelege automat că se vor închide școlile. Când premierul spune “dacă incidența la mia de locuitori crește peste 6%… se vor institui carantine….”, publicul înțelege că deja s-au carantinat anumite localități.
Datorită acestui număr uriaș de “dacă, dacă, dacă…” pe care îl întâlnim în toate luările de poziție, în comunicate, pe pagina personală de facebook, pe bună dreptate lasă impresia că autoritățile nu știu absolut nimic sigur, că băjbâie, că își dau cu presupusul.
Mai mult, postându-și domnul prim ministru anunțurile pe facebook, adversarii lui îl contrazic imediat, iar drept urmare cel ce citește are imediat contra-argumentul la îndemână. Pagina de socializare al unui oficial este o sabie cu două tăișuri.
Trebuie să fie premierul porta-vocea tuturor măsurilor anti-Covid? Desigur. Intenția este onorabilă, metoda nu este bună. Dintr-o sută de comentarii, peste 80% contrazic opiniile premierului. O “incidență” uriașă care naște haos.
Mass media preia informațiile, mai adăugând câte un “am putea avea interdicții… s-ar putea închide marile magazine la ora 18… ar putea intra în carantină și Bucureștiul…” etc. etc.
Când totul este pus sub semnul întrebării, rezultatul nu poate fi decât accentuarea stării de nesiguranță.
Ce să creadă lumea când ministrul Sănătății spune că datele de anul trecut privind pandemia au fost măsluite? Cum să spună un ministru că s-au raportat cifre false? Ministrul Voiculescu parcă a trăit în China și a fugit în SUA, unde poate vorbi liber.
Lucrurile într-un fel se leagă de situația politică. PNL urmează să aibă un congres la care se va alege conducerea.
Ludovic Orban a atras atenția asupra faptului că viitorul președinte al partidului va fi candidatul la președinție la alegerile din 2024. Așadar, miza este uriașă. Contează enorm ce se întâmplă în PNL. Premierul Cîțu nu exclude să candideze pentru funcția de președinte al PNL.
Astfel pentru USR-PLUS nu este indiferent cine ajunge președinte PNL. Dacă cifrele pentru pandemie au fost măsluite în timpul guvernului Orban, acesta are deja o problemă care este de natură să-l îndepărteze de funcția de președinte al PNL la apropiatul congres al partidului.
Din păcate în coaliția de guvernare persistă competiția electorală dintre USR și PNL. Ambele partide guvernează cu ochii la alegerile din 2024, mai ales la cele prezidențiale.
Datorită sistemului nostru electoral, dacă un partid nu obține singur majoritatea simplă, indiferent de rezultate, președintele poate nominaliza primul ministru cu formarea guvernului.
Odată ce Ludovic Orban a aruncat bomba că viitorul președinte al PNL va fi candidatul prezidențial, lupta se ascute atât în interiorul principalului partid de guevrnare, cât și în coaliție. Dacian Cioloș se pregătește pentru funcția supremă în stat de ani de zile. Cum să ajungă aceste partide la o înțelegere? Vedem că este imposibil și un simplu armistițiu pe perioada pandemiei.
De aici starea de incertitudine, impresia de ceartă continuă, de haos generalizat. Cum să se clarifice lucrurile într-o astfel de situație?
