Asculta acest articolLipsa de urmăritori, interzicerea comentariilor, arată că nu-l știe exploata, că nu cunoaște profilul utilizatorilor. Peste 60% sunt tineri de 14 -20 de ani, pentru care nu-i impresionează că te prezinți politician și jurnalist. Sub 6% din utilizatori sunt interesați de apariția pe rețea a politicienilor.
Se va traduce popularitatea de pe rețelele de socializare în voturi? Unii experți sunt de părere că numărul mare de utilizatori care apreciază un politician, un candidat, influențează mai degrabă sondajele de opinie decât rezultatele la alegeri.
La alegerile din Germania din anul 2021 rețele de socializare, în frunte cu Tik Tok, au avut o slabă influență asupra voturilor.
În general impactul mare pe Tik Tok, dar și pe Twiter în SUA, le permite candidaților să compenseze lipsa fondurilor pentru campanie. Dar numărul mare de adepți nu este o garanție a succesului.
Președintele Macron are un număr imens de urmăritori, dar cu toate acestea este foarte nepopular în rândul tinerilor. În schimb peste 64% dintre cititorii de ziare sunt dispuși să-și traducă simpatiile în voturi.
Un autor, scriitorul Empoli, și-a intitulat studiul despre impactul tehnologiei, a rețelelor de socializare asupra oamenilor “Inginerii haosului”. Asta spune multe despre epoca internetului.
Este suficient să urmărim câteva figuri politice, Diana Șoșoacă, George Simion, dar și Cristian Popescu Piedone, ca să constatăm că ei își datorează popularitatea rețelelor care găzduiesc haoticele videoclipuri scurte, dar cu atât mai incitante.
De exemplu, Piedone, candidat la primăria Capitalei, are pe Youtube un număr uriaș de abonați, 74,2K la 948 de videoclipuri, la care se mai adaugă 2,7 milioane de aprecieri pe Tik Tok.
În mod sigur aceste cifre influențează sondajele decât voturile. Piedone mai degrabă joacă rolul unui măscărici, lucru care îl plasează peste Nicușor Dan și candidatul PSD-PNL, Cătălin Cîrstoiu.
Comunicarea corectă este una dintre obligațiile de bază ale partidelor politice. Pentru promovarea unor politici potrivite cu așteptările populației candidații partidelor serioase trebuie să-și aleagă canalele potrivite.
Pentru populiști spargerea convențiilor, crearea emoțiilor, sunt mai importante decât rațiunea și prezentarea unor programe realiste, în consens cu posibilitățile economiei care trece dintr-o criză în alta.
După alegeri întotdeauna politicile corecte permit realizarea unor majorități parlamentare, în timp ce partidele haotice, extremiste, anti-sistem sunt ocolite.
De teama partidelor populiste despre care istoria ne învață că sfârșesc prin a deveni extremiste, partidele tradiționale gen PSD și PNL se aliază, deși în fond sunt adversare.
În timp ce partidele tradiționaliste propun programe clasice, partidele populiste se mulează pe starea de spirit a populației. Practic nu există o zi în care o categorie socio-profesională să nu-și arate nemulțumirile, iar populiștii să nu profite.
Climatul social este tensionat în toate țările democratice. Consumatorii din SUA sunt la fel de nemulțumiți ca și consumatorii din Europa.
Veniturile reale scad, disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra automobile, televizoare, alte bunuri de larg consum, creează dificultăți industriilor de profil.
Încrederea în dezvoltarea economică este la un nivel din ce în ce mai scăzut, iar pretențiile salariale sunt tot mai mari. Scad și pensiile, pentru că ele se bazează pe evoluția salariilor.
Dacă în Europa partidele populiste creează tensiuni sociale și politice, în Statele Unite însuși candidatul la președinție Donald Trump este un factor de instabilitate.
Într-un astfel de context internațional, în anul 2024 România are de trecut peste patru tipuri de alegeri, una mai dificilă decât alta.
Suprapuse peste europarlamentare, alegerile locale consumă energia politicienilor îi macină nervii alegătorilor. De asemenea, alegerile prezidențiale din septembrie fiind înaintea celor parlamentare vor influența rezultatele alegerilor din decembrie.
Discuțiile sterile dintre PSD și PNL, certurile de pe rețelele de socializare, s-ar putea să conducă la o slabă prezență la vot.
Fii primul care comentează