Serviciile poştale din judeţ sunt bulversate în urma disponibilizărilor de personal

Asculta acest articol

 ”Tot judeţul este bulversat”. Cuvintele îi aparţin şefei Oficiului II de poştă (gară), Eva Vida, responsabilă cu serviciile poştale la sate, şi se referă la urmările recentelor disponibilizări de personal de la Oficiul Judeţean de Poştă Satu Mare.

În judeţul Satu Mare au avut loc concomitent 76 de disponibilizări (din cele 3.650 la nivel de ţară), fapt ce a perturbat activitatea din numeroase comune. Teoretic, trebuia să plece din sistem doar salariaţii de care poşta se putea lipsi, nicidecum acolo unde serviciile nu puteau fi acoperite de personalul rămas angajat. Practic însă, lucrurile nu s-au petrecut aşa în cel puţin două comune.

În Portiţa şi Târşolţ, localnicii nu vor mai primi pensii

De fapt, sesizări am primit de la localnici din satele Vezendiu şi Portiţa, comuna Tiream. Aici lucrau trei angajaţi ai poştei, dintre care doi şi-au dat demisia rămânând oficianta singură. În mod normal, trebuia să plece un singur funcţionar şi să rămână doi, care să asigure necesarul de servicii pentru locuitorii comunei. În acest scop, soluţia conducerii a fost de a organiza concurs de ocupare a postului vacant. Două astfel de concursuri s-au organizat, dar nu s-a prezentat niciun candidat.

O soluţie provizorie şi parţială

Am întrebat-o pe Eva Vida cum va rezolva această situaţie, întrucât e nevoie să distribuie facturi, pensii, ziare locuitorilor din comună. Răspunsul său a fost că în mod provizoriu serviciile vor fi acoperite de salariaţii din sistem. Practic, oficianta din Tiream va deservi şi localitatea Vezendiu. Problema nerezolvată nici măcar provizoriu este cea a satului Portiţa, o localitate izolată, unde oficianta nu este dispusă să presteze servicii pentru poştă.

Lipseşte şi poştaşul din comuna Târşolţ

Astfel de concursuri au mai fost organizate în numeroase comune ale judeţului, între care: Poiana Codrului, Crucişor, Păuleşti, Hodod, Beltiug, Batarci, Cămărzana, Santău, Terebeşti, Moftinu Mic, Căpleni, Foieni…

Am întrebat câţiva primari din unele localităţi dacă serviciile de poştă sunt asigurate în urma restructurărilor recente. Spre deosebire de asigurările date de Eva Vida, Grigore Pop, primarul comunei Târşolţ, ne-a spus că nici în această localitate nu e revolvată problema prestării serviciilor poştale. Şi aici s-a organizat concurs, dar nu s-a prezentat niciun candidat. Era vorba că vine unul din Cămărzana, unde candidaseră doi pe un loc, dar nu s-a prezentat. ”Nu avem oameni pentru prestarea serviciilor poştale. E o fată singură, care nu vrea să lucreze şi în locul celui disponibilizat. Noi suntem dispuşi să le asigurăm spaţiu de lucru, dar dacă nu sunt doritori… Va fi o problemă cu distribuirea de facturi, de pensii, de corespondenţă, de ziare”, a adăugat primarul Grigore Pop.

Motivul înghesuirii la disponibilizări

Procesul de restructurare a Poştei Române are ca obiectiv pe termen scurt restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi numărul de angajaţi ai companiei. Dar de ce au solicitat să plece mai mulţi salariaţi decât era prevăzut pentru a asigura bunul mers al companiei?

Răspunsul stă în faptul că salariaţii beneficiază de plăţi compensatorii generoase (aşa cum numai statul ştie să ofere), în funcţie de vechime. Astfel, până la finele acestui an, cei 3.650 de angajaţi ai Poştei Române vor primi ca plăţi compensatorii, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, suma de 7,4 milioane de lei. Angajaţii cu o vechime cuprinsă între 3 şi 10 ani vor primi echivalentul salariului pe 12 luni, cei cu o vechime cuprinsă între 10 şi 15 ani vor primi salariul aferent pentru 20 de luni, cei cu o vechime cuprinsă între 15 şi 25 de ani vor primi salariul pe 22 de luni, iar cei care au o vechime de peste 25 de ani vor primi echivalentul salariului pe 24 de luni.

”A intrat politicul în poştă”

Şefa Oficiului Judeţean de Poştă fiind plecată la Tuşnad, am stat de vorbă despre situaţia generală a oficiului judeţean cu Trandafir Tripon, lider sindical.

La fel ca Eva Vida, şi interlocutorul ne-a asigurat că, în afară de comuna Tiream, toate posturile vacante au fost ocupate. (Aveam să constatăm ulterior că nu e chiar aşa). De ce nu s-au prezentat candidaţi, sunt condiţii restrictive de genul cazierului?, l-am întrebat pe lider. ”Doar să fie om şi să vrea să lucreze la poştă”, a fost răspunsul său.

Despre eşecul privatizării, interlocutorul este de părere că una dintre cauze stă şi în faptul că ”sindicatul are un contract colectiv de muncă bun, valabil până în anul 2018” (am înţeles că e bun pentru angajaţi, nu şi pentru companie).

Cât despre cauzele decăderii companiei, Trandafir Tripon crede că una din ele constă în faptul că ”după 2008, a intrat politicul în poştă. De atunci, suntem în cădere liberă. Noii şefi nu au fost interesaţi să aducă contracte, nu s-au respectat prevederile din contracte, infrastructura este uzată, aşa că a scăzut volumul de servicii prestate cu circa 30%. Pe de altă parte, după 1 ianuarie 2013, piaţa poştei a fost liberalizată. Înainte aveam servicii rezervate exclusiv pentru poştă pentru corespondenţa până la 50 grame. Totuşi, au intrat peste noi firme de apartament şi nimeni nu a luat atitudine, adaugă interlocutorul”.

Alte măsuri de restructurare

Am mai aflat că oficialii poştei au suspendat contractul cu cea mai mare valoare (350 milioane de euro), încheiat cu o firmă de securitate pentru procesare şi transport monetar. Un alt contract de 45 de milioane de euro, încheiat cu operatorul de transport aerian Blue Air, a fost reziliat. Măsuri similare au fost aplicate şi în cazul contractelor cu firme de mente­nanţă şi curăţe­nie clădiri, dar şi pentru serviciile de curăţenie asigurate de Romprest. După ce Guvernul s-a angajat, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Interna­ţional, să desfiinţeze 900 de unităţi poştale, reorganizarea Poştei Române va continua şi în perioada următoare, fiind vizate pentru închidere alte 450 de subunităţi de profil.