Asculta acest articolOpinia preotului Iov Mosut
Marele Mucenic al lui Hristos, Ioan Evanghelistul, venind in cetatea Asiei (Efes), a aflat un tanar de bun neam, mare la trup si frumos la chip si voia sufletul lui sa fie credincios. Invatandu-l el poruncile lui Dumnezeu, l-a dus mai pe urma la episcopul cetatii aceleia si i-a zis: “Episcope, pe acest tanar ti-l dau tie, martor fiindu-ne Sfantul Duh, ca sa-l pazesti pe el de tot lucrul rau”. Ioan Apostolul s-a dus in alte parti sa-i invete pe oameni a crede in Hristos. Episcopul, luandu-l pe acel tanar, il invata si-l povatuia, iar dupa cateva zile l-a botezat. Socotind ca l-a intarit pentru totdeauna cu botezul pe tanar, episcopul nu-l mai povatuia ca la inceputul invataturii. Dar, nu dupa multa vreme, tanarul a slabit in credinta si s-a lipit de niste tineri, oameni fara de minte, si a inceput impreuna cu acestia a umbla la ospete scumpe, la vin mult si la desfrauri, la talharit. L-au luat cei rai prieteni pana si in munte. Pentru ca era mare la trup, talharii l-au pus vataf si cu totul nemilos l-au facut pe el si fara de Dumnezeu, amarnic si cumplit. Trecand un an, a venit Ioan la Efes si inaintea tuturor a zis episcopului< “O, episcope, sa-mi aduci mie datoria care ti-am incredintat-o”. Iar episcopul s-a mirat de acel cuvant, ca si cand Ioan il intreba pe el despre lucruri scumpe sau despre aur. Si daca Ioan l-a vazut ca nu pricepe i-a zis< “Sa-mi aduci mie tanarul pe care ti l-am incredintat”. Episcopul, auzind, a suspinat si a zis catre Ioan< “A murit tanarul”. Iar Ioan l-a intrebat< “Cum si in ce chip? Cu moarte sufleteasca sau trupeasca?”. Episcopul i-a raspuns< “Adevarat este, cu moarte sufleteasca. Ca foarte vrasmaj s-a facut si mai ales talhar cumplit”. Apoi Ioan a spus episcopului< “Nu te pusesem pazitor sufletului tanarului acestuia si bun pastor la oaia lui Hristos? Deci acum sa-mi aduci mie un cal, ca sa incalec pe el, si voi merge la locul unde este talharul”. Incalecand Ioan pe cal, a alergat degeaba, cautand oaia cea pierduta a lui Hristos. Ajungand la munte, il prinsera strajile talharesti. In final, Ioan se ruga si zicea< “Sa ma duceti pe mine la capetenia voastra”. Cum l-a vazut pe Ioan la sine venind, rusinandu-se, a fugit. Ioan, uitandu-si batranetile, alerga tare dupa tanar, zicand< “Pentru ce fugi de mine, o, fiule al batranului tau? Pentru ce-mi faci mie osteneala, fiule? Stai, miluieste-ma pe mine, neputinciosul batran. Stai, nu te teme, ai nadejde de mantuire. Pentru tine voi raspunde eu inaintea lui Dumnezeu, pentru tine eu imi voi pune sufletul meu, precum Domnul Iisus Hristos pentru noi. Nu te teme, fiul meu, nu te inspaimanta, Hristos m-a trimis pe mine ca sa-ti dau tie slobozire pacatelor”. Si pana la urma tanarul a fost mantuit de Sfantul Evanghelist Ioan.
Fii primul care comentează