Sfantul Francisc de Paola (1416-1507) – patronul marinarilor; invocat impotriva ciumei si sterilitatii

Asculta acest articol

Intre Italia si insula Sicilia se afla stramtoarea Messina. Cine traverseaza aceasta stramtoare observa ca unul dintre marile poduri umblatoare care fac cursa de la un mal la altul poarta numele “Sfantul Francisc de Paola”, si poate se intreaba pentru care motiv i s-a dat acest nume.

Explicatia este urmatoarea: cu aproape cinci secole in urma, un frate calugar, sarac, istovit si slabit de posturi indelungate, venise dinspre Cosenza, localitate din sudul Italiei si, ajuns la Reggio Calabria, portul din fata Siciliei, a rugat pe cativa barcagii sa-l treaca pe malul de dincolo. Acestia l-au refuzat.

Atunci fratele si-a intins mantia peste valuri, a sarit pe ea si incet, incet, parca sustinut de o mana nevazuta, a plutit pana in portul Messina. Aceasta neobisnuita, minunata traversare a apei i-a atras fratelui renumele de taumaturg – facator de minuni – iar viitorului sfant, titlul de patron al marinarilor.

Inca multe alte minuni au presarat viata smeritului calugar, inconjurat din toate partile de recunostinta si respectul multimilor. Vestea despre el a trecut muntii Alpi, si insusi regele Frantei, Ludovic al XI-lea, a voit sa-l aiba alaturi, mai bine spus, a pretins ca Papa sa-l trimita in graba pe facatorul de minuni ca sa-l vindece de o boala grea ce se abatuse asupra lui.

Umilul calugar, instiintat de un trimis al Papei, s-a supus si trecand prin multe greutati a strabatut drumul lung pana la Paris. Regele l-a rugat sa-i dobandeasca de la Dumnezeu insanatosirea, dar Sfantul Francisc i-a spus ca este necesar sa se pregateasca pentru trecerea din aceasta viata.

Cu rabdare si dragoste, l-a ajutat pe Suveran sa se impace cu Dumnezeu si sa primeasca in liniste hotararea vointei divine. inainte de a muri, Ludovic al XI-lea l-a rugat pe Francisc sa aiba in grija educatia sufleteasca a fiului si urmasului sau Carol al VIII-lea.

Francisc s-a nascut in anul 1416, in Paola, o mica localitate, langa Cosenza, provincia Calabria, din sudul Italiei. El este unul dintre cei mai tineri intemeietori de ordine religioase, calugaresti. La varsta de 30 de ani a imbracat haina calugareasca a ordinului franciscan, dar dupa doi ani de zile a disparut fara urma.

A trecut un timp indelugat pana cand un vanator, condus de un copil, i-a descoperit ascunzatoarea, intr-o pestera din muntii arsi de soare din vecinatatea Cosenzei. Vestea despre sfintenia vietii lui si minunile pe care le savarsise au atras in jurul lui un stol de tineri dornici sa-i urmeze exemplul.

Pentru ei a intemeiat o manastire langa Cosenza, si le-a dat numele de Eremitii – Pustnicii – Sfantului Francisc de Assisi, cunoscuti si sub numele de Minimi. (Francisc de Assisi a numit pe fratii sai in calugarie “minores” = “mai mici” – decat crestinii obisnuiti; Francisc de Paola ii numeste pe ai sai “minimi” “cei mai mici, cei foarte mici dintre crestini”; amandoua numele sunt alese pentru a le aduce aminte de virtutea umilintei).

Spre deosebire de alte ordine religioase, Sfantul Francisc de Paola cere ucenicilor sai ca la voturile de ascultare, castitate si saracie sa adauge un al patrulea: legamantul de a tine cu strictete anumite posturi, indeosebi Postul Mare, in timpul caruia, de la Miercurea Cenusii pana la Sambata Mare, erau obligati sa nu consume decat paine, peste, apa si verdeturi.

Pocaintele aspre la care si-a supus trupul nu i-au slabit puterea de munca si sanatatea, si a fost in stare sa traiasca si sa lucreze pana la frumoasa varsta de 91 de ani. Ca o rasplata a dragostei lui fata de mortificatie, Dumnezeu l-a chemat la cele vesnice in ziua de Vinerea Mare, 2 aprilie 1507. La numai doisprezece ani dupa moarte a fost ridicat la cinstea altarelor.

Sfantul Francisc a indeplinit misiunea de a reaminti crestinilor intelesul si valoarea postului, aratand ca postul nu este un scop in sine, ci un mijloc care ne ajuta la realizarea idealului de libertate si desavarsire a fiintei noastre. invatatorul nostru Isus, si, urmandu-l pe El, toti sfintii, ne arata ca postul este calea regeasca spre culmi de bucurie si pace: Francisc de Assisi si Francisc de Paola ne sunt marturii vii.

(Vietile sfintilor)