Asculta acest articol
Biserica Ortodoxă îi pomenește astăzi, 20 martie, pe Sfinții Mucenici din Mănăstirea Sfântului Sava cel Sfințit, uciși de invadatorii care au atacat așezământul monahal în încercarea de a-l jefui.
În secolul al VIII-lea, păgânii etiopieni au încercat de două ori să distrugă mănăstirea, dar fără succes. Considerând că în interiorul acesteia se află bogății nenumărate, au revenit pentru a o jefui. Dezamăgiți că nu au găsit comorile pe care le sperau, și cuprinși de furie, au decis să îi ucidă pe monahii care viețuiau acolo.
Curajul călugărilor în fața pericolului
Deși au fost avertizați despre pericol, monahii au fost încurajați de Starețul Toma să nu fugă, ci să își păstreze credința. Acesta le-a spus: „Noi am fugit din lume în această pustie pentru dragostea lui Hristos, și prearușinos lucru ar fi să fugim acum de frica oamenilor. De vom fi junghiați aici, junghiați vom fi pentru Hristos, pentru Care am venit să locuim în acest loc.”
Unii dintre călugări au ales totuși să fugă, însă cei rămași și-au mărturisit credința până la sfârșit. Au fost supuși unor torturi cumplite: unii au fost străpunși cu săgeți, iar alții au fost închiși de vii în peștera Sfântului Sava, unde au pierit sufocați, după ce atacatorii au incendiat intrarea. Câțiva monahi care au reușit să scape ascunzându-se în munți s-au întors mai târziu și au îngropat trupurile fraților lor.
Pedeapsa celor care au comis atrocitățile
Textele religioase consemnează că invadatorii au fost aspru pedepsiți după plecarea din mănăstire. Se spune că au fost loviți de molimă și au pierit, sfârșind devorați de fiarele sălbatice.
Astăzi, credincioșii îi cinstesc pe acești sfinți mucenici, amintindu-și de jertfa lor și de credința neclintită pe care au avut-o în fața prigoanei.
Fii primul care comentează