Asculta acest articolDacă la următoarele alegeri pentru funcția de Președinte al României ar candida următoarele personalități istorice:
Ștefan cel Mare – voievod al Moldovei, cunoscut pentru luptele sale împotriva expansiunii otomane și pentru consolidarea statului medieval moldovean.
Domn al Moldovei între 1457 și 1504, a fost un lider remarcabil, cunoscut pentru calitățile sale de statalist, diplomat și comandant militar. Sub domnia sa, Moldova a atins apogeul dezvoltării, având stabilitate internă și prosperitate economică. Ștefan a reformat structura de conducere, promovând o clasă de boieri loiali și sprijinind răzeșimea. Pe plan extern, a adoptat o politică de alianțe și a întărit apărarea țării printr-un sistem de fortificații și o armată permanentă. A câștigat multe bătălii importante, inclusiv victoria decisivă de la Vaslui în 1475 împotriva Imperiului Otoman. Deși a acceptat suzeranitatea otomană după 1476, a păstrat autonomia Moldovei. A fost un mare susținător al culturii și bisericii, ctitorind multe lăcașuri de cult și fiind canonizat drept „Ștefan cel Mare și Sfânt” în 1992. A murit în 1504 și a fost înmormântat la Mănăstirea Putna.
Vlad Țepeș – voievod al Țării Românești, celebru pentru metodele sale de guvernare dure și pentru apărarea țării împotriva invaziilor străine.
Cunoscut și sub numele de Vlad Drăculea sau Dracula, a fost domnitorul Țării Românești în perioadele 1448, 1456–1462 și 1476. Născut la 2 noiembrie 1431 în Sighișoara, Vlad a fost fiul lui Vlad Dracul și al unei femei din nobilimea transilvăneană. Familia sa făcea parte din Dinastia Drăculeștilor, iar tatăl său a fost membru al Ordinului Dragonului.
Vlad a avut o domnie marcată de războaie cu Imperiul Otoman, dar și de conflicte interne cu boierii din Țara Românească. De asemenea, era renumit pentru brutalitatea sa în aplicarea pedepselor, fiind cunoscut pentru execuțiile prin tragere în țeapă. Supranumit “Țepeș” datorită acestui obicei, Vlad a folosit aceste metode de tortură și execuție pentru a impune frică și ordine în țară.
În 1459, a refuzat să mai plătească tribut Imperiului Otoman, ceea ce a dus la conflicte cu sultanul Mahomed al II-lea. Deși Vlad a obținut victorii importante împotriva turcilor, inclusiv printr-un atac psihologic asupra oștilor otomane, relațiile sale cu boierii și cu aliații au devenit tot mai complicate. În 1462, după o luptă intensă cu turcii, Vlad a fost trădat și capturat de Matei Corvin, regele Ungariei, fiind încarcerat pentru 12 ani.
După eliberare, Vlad Țepeș a revenit pe tronul Țării Românești pentru scurt timp în 1475, dar a fost asasinat în decembrie 1476, iar capul său a fost expus pe țeapă de către otomani. Tradiția spune că a fost îngropat la Mănăstirea Snagov, însă cercetările recente sugerează că mormântul său ar putea fi la Mănăstirea Comana. Vlad Țepeș rămâne o figură legendară, fiind asociat cu imagini de cruzime și eroism în lupta împotriva invadatorilor otomani.
Mihai Viteazul – domnitor al Țării Românești, cunoscut pentru realizarea primelor unificări ale celor trei țări românești și pentru lupta sa împotriva Imperiului Otoman.
A fost un important voievod român, cunoscut pentru unificarea temporară a celor trei principate românești: Țara Românească, Transilvania și Moldova, în 1600. Înainte de a deveni domn, a avut diverse funcții administrative, inclusiv în Țara Românească și a ajuns pe tron în 1593, după o perioadă de sprijin financiar din partea Imperiului Otoman și a Patriarhiei Constantinopolului.
Mihai s-a alăturat „Ligii Sfinte” antiotomane și a condus o serie de campanii militare împotriva Imperiului Otoman, având victorii semnificative, cum ar fi bătălia de la Călugăreni din 1595, care a contribuit la respingerea avansului turcilor. De asemenea, a obținut succes în expedițiile din sudul Dunării și a întreprins o serie de atacuri asupra cetăților otomane.
În perioada 1599-1600, Mihai a reușit să unifice, pentru o scurtă perioadă, cele trei principate românești, fiind recunoscut ca domnitor al lor, dar fără să unifice instituțiile și armatele acestora. De asemenea, a încheiat un tratat cu Imperiul Habsburgic, obținând recunoașterea suzeranității acestuia și asigurându-și sprijinul pentru a menține controlul asupra regiunilor.
După conflicte politice și militare cu Polonia și Imperiul Otoman, Mihai Viteazul a fost asasinat în 1601 la Turda, iar visul de unificare a fost de scurtă durată. Totuși, figura sa a devenit un simbol al luptei pentru unitatea națională și a fost recuperată în istoriografia română în secolul XIX.
Întrebare: Dacă aceștia ar candida la președinția României, pe care dintre ei l-ai vota?
Loading ...
Fii primul care comentează