Asculta acest articol
România se află pe locul trei în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai mici speranțe de viață, cu o medie de 76,4 ani în 2023, conform celor mai recente date Eurostat. În același timp, media pentru UE a atins 81,4 ani, un record istoric, revenind după impactul negativ al pandemiei COVID-19.
De la începutul anilor ’90, speranța medie de viață în România a crescut cu aproximativ 7 ani, de la 69,9 la 76,4 ani. Totuși, țara noastră rămâne mult în urma statelor vest-europene, unde, de exemplu, în Spania speranța de viață este de 84 de ani, iar în Italia de 83,5 ani.
La nivel intern, disparitățile sunt mari: regiunea București-Ilfov înregistrează cea mai mare speranță de viață, de 77,6 ani, urmată de regiunile Centru și Sud-Vest Oltenia, cu aproximativ 77 ani. În schimb, regiunile Nord-Est și Sud-Est au cele mai mici valori, de 75,5 respectiv 75,7 ani.
O diferență importantă între sexe este că femeile trăiesc, în medie, cu aproape 8 ani mai mult decât bărbații (80,4 ani față de 72,6 ani). Aceasta se explică prin factori precum consumul mai ridicat de tutun și alcool în rândul bărbaților. Statisticile arată că, în 2019, 30,6% dintre bărbați fumau zilnic și peste jumătate consumau alcool în exces, în timp ce doar 7,5% dintre femei fumau, iar obiceiurile nocive legate de alcool erau mult mai puțin frecvente.
Românii continuă să se confrunte cu dificultăți în accesul la servicii medicale. În 2022, 4,9% dintre cetățeni au declarat că nu au beneficiat de îngrijire medicală din cauza costurilor, distanței sau timpilor mari de așteptare, procent de peste două ori mai mare decât media UE (2,2%).
De asemenea, cheltuielile personale pentru sănătate reprezintă 21% din totalul bugetului familiilor românești, față de 15% media UE, cele mai mari costuri fiind legate de medicamente și servicii stomatologice.
În ciuda faptului că România pregătește anual mai mulți medici și asistenți medicali decât media europeană, mulți aleg să profeseze în străinătate. Totodată, aproximativ 12% din populație nu are asigurare medicală, situație care afectează în special grupurile vulnerabile, persoanele din sectorul informal și lucrătorii care trăiesc în afara țării.
Speranța de viață rămâne un indicator cheie al stării de sănătate publică, dar și un semnal de alarmă pentru autorități. Deși s-au înregistrat progrese, inegalitățile regionale, accesul inegal la servicii medicale și factorii comportamentali nocivi continuă să afecteze negativ România.
Fii primul care comentează