Asculta acest articol
Un sondaj care ar trebui să dea de gândit. Când 50% din totalul angajaților din România și-au schimbat locul de muncă în ultimii doi ani, deci la sfârșitul pandemiei, se cheamă că piața muncii din economia românească este foarte volatilă.
Fenomenul trebuie analizat de specialiști, la comanda guvernului pentru că în primul rând guvernul ar trebui să fie îngrijorat. Din ce parte în ce parte au migrat salariații?
În niciun caz de la stat spre privat.
În ultimele decenii s-a format o adevărată aristocrație bugetară.
Ultimul român știe că la stat nu se muncește, sunt salarii bune, se dau prime, sporuri, tichete, zile libere etc.
În primul rând premierul care face parte dintr-un partid de dreapta, ar trebui să fie îngrijorat. Preponderent, forța de muncă ar trebui să fie concentrată în mediul privat, productiv. Fără să o spună răspicat, sloganul PNL este investiții, investiții, investiții. Sigur că investițiile cele mai mari sunt demarate de guvern, dar ele sunt puse în practică, sunt executate de firme private. Dacă salariații firmelor private migrează spre stat, încărcând aparatul bugetar, cine mai muncește?
Guvernul de coaliție, cele trei partide guvernamentale, au o mare responsabilitate. În condițiile în care peste două milioane de cetățeni români buni de muncă, poate chiar trei milioane, au părăsit România cine să mai muncească în această țară? Bătrânii, pensionarii, copiii?
Bugetul pensiilor nu este alimentat de bugetari, ci de către salariații din sectorul productiv. Dacă unul din doi au trecut în slujba statului cum va arăta România peste câțiva ani?
Partid cu o pondere relativ mică în comparație cu PSD, fără un aliat de nădejde pe dreapta, PNL nu are cum să implementeze măsuri de dreapta în România.
Cum se poate spune că așa cum se prezintă azi România, se poate spune că PNL mai degrabă alunecă spre stânga decât își afirmă principiile de dreapta. Să luăm un singur exemplu: supraimpozitarea persoanelor care și-au mai luat o jumătate de normă sau un sfert de normă.
A plăti pentru patru ore sau pentru două ore impozite ca pentru o normă întreagă este cea mai gravă măsură pe care a luat-o guvernul Ciucă. Premierul, el însuși pensionar, nu înțelege deloc dinamica pieței muncii. PNL, ca partid de dreapta, nu înțelege că electoratul său este consituit din clasa de mijloc, din oamenii care muncesc pe brânci, nu din bugetari. Majoritatea bugetarilor, în mod nefiresc fac parte din bazinul electoral al PSD.
Partidul înființat de Ion Iliescu, preluat și întărit de Adrian Năstase, a fost și tinde să rămână eminamente administrativ. Este și normal să fie așa. Anormal este ca PNL să alerge după electoratul social-democrat în loc să-și stimuleze electoratul specific dreptei, oamenii de afaceri, `ntreprinzătorii, liberii profesioniști, precum avocați, artiști, meșteșugari etc.
Situația actuală, dezechilibrele din economie, de pe piața muncii, se datorează în bună parte modului cum au activat partidele de dreapta.
Însăși lipsa de unitate din rândul formațiunilor care se revendică de la doctrina democrat- creștină sau liberală este un semnal că dreapta politică românească este bolnavă.
Cum se poate explica decăderea unui fost principal partid de guvernământ, PNȚCD, după ce a dat și un președinte, Emil Constantinescu? După o guvernare care a pus România pe direcția NATO și UE, țărăniștii nu au mai intrat în parlament. Un alt partid de dreapta, PDL, și-a pierdut numele după ce a dat un președinte puternic, pe Traian Băsescu, și a dominat scena politică românească ani buni?
Spre ce se îndreaptă PNL? Nici liberalii nu știu.
Singurul lucru care îi preocupă este să obțină un scor bun la viitoarele alegeri, asta însemnând circa 25% și să recâștige funcția de președinte al țării care, indiferent de scorul lor la parlamentare, le va asigura guvernarea.
