Asculta acest articolTrecerea lui Nicușor Dan de la primăria Capitalei la conducerea României și desemnarea lui Ilie Bolojan ca prim ministru asigură calea spre un nou stil de guvernare.
România, după litera și spiritul Contituției, nu poate fi condusă eficient decât de un tandem președinte-prim ministru care gândesc și acționează în ca un tot unitar.
Dacă unul trage hăis și altul cea cu siguranță căruța guvernării ajunge în șanț. În termeni politici tipul ăsta de înjugare politică se numește coabitare. Președintele Băsescu a coabitat cu primul ministru Ponta. Artimetica parlamentară l-a obligat pe președintele Iohannis, provenit din PNL, să coabiteze cu mai mulți șefi de guvern PSD.
Consecințele? Certuri, necontenite dispute politice, guvernare proastă, iar în final neîncredere în partide, dispreț față de întreaga clasă politică, ascensiunea partidelor anti-sistem
Aceste partide care au îngrozit lumea nu au apărut din senin. Fenomenul Georgescu, radicalul George Simion, furtunoasa Diana Șoșoacă, partide extremiste, precum AUR, S.O.S. România și POT, nu au devenit atât de populare în rândul românilor din țară și străinătate, fără motive justificate. Suveranismul este până la urmă expresia unor nemulțumiri populare generalizate transpuse în voturi atât la alegerile din 2024, cât și în primul tur al prezidențialelor din 4 mai 2025.
Făcând abstracție de nemulțumirea generală față de ultimele guvernări, diferența dintre alegătorii care au votat un candidat independent și cei care au votat un candidat radical ține de direcția viitoare imprimată Românei, pro-Europa sau Rusia.
Ținând seama de numărul mare de alegători care l-au votat de George Simion, în termeni de război înseamnă a pune o armată de cinci milioane de combatanți furioși în fața unei armate nu cu foarte mult mai mare, de aproape șase milioane care luptă pe viață și pe moarte. Nici nu-i bine să ne imaginăm ce s-ar fi putut întâmpla dacă diferența dintre Nicușor Dan și George Simion ar fi fost de câteva mii de voturi.
Voturile substantanțiale obținute de George Simion obligă o viitoare acțiune guvernamentală atentă la fiecare detaliu. Dacă în campania electorală multe din promisiunile lui George Simion puteai fi numite năzbâtii, unele dintre ele, ușor ajustate, vor trebui transpuse în practică, din respect față de ideea de popor, de unitate națională.
Germenii nemulțumirii generale nu dispar în neant de la sine. Sentimentul de frustrare a apărut din cauza atitudinii disprețuitoare a clasei conducătoare, a partidelor politice față de marea masă a populației.
Fiecare primar, fiecare președinte de consiliu județean, fiecare ministru, în fapt întreaga cohortă de ordonatori de credite, în măsuri ușor diferite, au contribuit la construcția acestui monstru bugetofag numit generic “Sistem”. Ce sunt “ordonatorii credite”? Oameni care au pixul în mână și împart banii publici după bunul plac, acoperindu-se de hârtii.
Iată ce spunea Marcel Ciolacu în 16 august 2023 când era prim ministru despre sistemul bugetar din România:
” Este evident că în sistemul bugetar trebuie să se facă o reformă. Aveți fraierul de serviciu care își asumă această reformă? Avem cei mai mulți ordonatori de credite din lume, 16.000 de ordonatori de credite. Fiecare are în subordine director economic, contabil etc. Nu desființăm nici un teatru, nici o bibliotecă, dar nu e posibil ca fiecare să fie ordonator de credite. Să se unească.”
Exact, să se unească. Așa cum a făcut Ilie Bolojan la Bihor. De ce nu a făcut-o Nicolae Ciucă, apoi Marcel Ciolacu când au ocupat, pe rând, funcția de prim ministru, iar PNL și PSD aveau o majoritate confortabilă în Parlament?
Pentru că partidele “tradiționale” PSD, PNL și UDMR își extrag forța electorală exact pe seama armatei celor 16 000 de luptători ninja înarmați cu pixuri, antrenați în mod special în acțiuni de risipire a banului public. “Banii stau în pixul meu” spunea deschis un fost președinte al Consiliului Județean Satu Mare.
În fiecare județ, în fiecare unitate administrativ-teritorială, de la cele mai mici comune și orașe până la reședințele de județ, banii stau în pixurile primarilor și președinților de CJ, care, la rândul lor împart bugete mult prea generoase “ordonatorilor de credite” de care se plângea Marcel Ciolacu că sunt prea multe, peste 16 000 la nivel de țară.
Risipa înseamnă corupție. Corupția este baza statului ” eșuat” sau “mafiot” cum a fost diagnosticat statul român de ultimii doi președinți, de “șefii de stat” Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Fără să se considere “fraieri de serviciu”, după formularea lui Marcel Ciolacu, avem convingerea că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au determinarea să facă necesara și urgenta reformă bugetară. Întrebarea este dacă partidele cu reprezentare parlamentară au voința politică să aprobe măsurile propuse de un prim ministru reformator în cel mai înalt grad întâlnit până acum în viața politică românească. Este foarte posibil ca opoziția să se ralieze ideilor lui Ilie Bolojan și să voteze multe din măsurile de restrucurare și redimensionare a aparatului de stat suprabugetat. În fond, asta promitea și George Simion, însă cu alte cuvinte.
La Bihor Ilie Bolojan a făcut un proiect pilot de restructurare. Ajuns în Senat, a demarat un proces de destructurare a aparatului supradimensionat. După preluarea funcției de președinte interimar, în circa o sută de zile, dovedindu-se un foarte bun și onest comunicator, Ilie Bolojan a inaugurat în nou stil de acțiune prezidențială. Bucurându-se de o mare încredere din partea populației și experților, se poate spune că Nicușor Dan are deja un model în persoana unui simplu președinte interimar.
Cu un partener de încredere în fruntea guvernului, noul președinte poate trece peste modelele Băsescu și Iohannis, având grijă să nu repete greșelile lor.
Fii primul care comentează