Stancile din Gradina Zmeilor, o adevarata podoaba a naturii

Asculta acest articol

Este o rezervatie geologica compusa din stanci uriase, asezate intr-o mare dezordine (blocuri, turnuri, stalpi, ciuperci, stanci cu forme de animale sau siluete omenesti)

[slideshow id=4910]

Pentru calatorii care strabat Drumul National 1G (Jibou-Zimbor-Huedin), valea Almasului le ofera, dupa numai cativa kilometri, o adevarata podoaba a naturii. Este vorba de un fenomen natural deosebit de spectaculos, situat pe teritoriul comunei Balan, la numai 10 km de Jibou. Trecand prin localitatea Galgaul Almasului, atentia este atrasa de cateva stanci risipite la baza unui abrupt stancos, aflate in preajma unei cabane, la mai putin de un kilometru de drumul principal.

Zona respectiva este, probabil, cea mai vizitata arie naturala protejata din judetul Salaj si reprezinta o rezervatie geologica compusa din numeroase stanci uriase, asezate intr-o mare dezordine (blocuri, turnuri, stalpi, ciuperci, stanci cu forme de animale sau siluete omenesti). Formele spectaculoase ale acestor formatiuni se explica prin alunecarea stratelor de conglomerate si gresii, apa avand si ea un rol semnificativ la modelarea acestora. Datorita alunecarilor de teren si factorilor de mediu, formele si pozitiile acestor elemente naturale se pot modifica de la an la an. Ele au starnit imaginatia mereu treaza a localnicilor, care au denumit zona Gradina Zmeilor. Fiecare stana de piatra de aici are un nume si o poveste aparte, care poate fi auzita de la oamenii locului, sursa de inspiratie fiind legendele locale, dar si evenimente din istorie. Astfel, ne putem intalni aici cu “Capitanul si soldatii”, “Dorobantul”, “Calugarii”, “Horia, Closca si Crisan”, “Acul Cleopatrei”, dar si cu “Mosul” sau cu “Zmeul si Zmeoaica”, aflate in extremitatea vestica a rezervatiei.

Zona a fost amenajata cu fonduri europene

Cum stancilor din Gradina Zmeilor le-au mers vestea pana dincolo de granitele tarii, administratia locala a refacut drumul de acces, a sprijinit construirea unei cabane si anul trecut a purces la punerea in practica a unui proiect controversat de amenajare, dorind ca acest loc sa fie cu adevarat emblematic pentru comuna Balan. A fost obtinuta astfel o finantare de 700.000 de lei din partea Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala pentru realizarea unor lucrari de amenajare< trasarea a 800 de metri de alei printre formatiunile stâncoase, rigole, amplasarea unor cosuri de gunoi si amenajarea unei toalete publice, in conformitate cu normele europene. Primaria sustine ca, pentru a se respecta aspectul natural al zonei, in lucrarile de amenajare au fost folosite doar materiale naturale (lemn, piatra, busteni). Lucrarile, demarate in luna august 2009, sunt aproape finalizate, urmand sa mai fie amenajata o alee pana la intrarea in mina nefolosita din apropiere. Amenajarile sunt in general utile, in special marcajele turistice care lipseau pana acum cu desavarsire. Marcajul punct rosu ne conduce acum prin toate cotloanele rezervatiei, iar urmand marcajul cruce rosie putem face o plimbare linistita prin padurea de gorun pana la Piatra Pintii, cale de circa doua ore. Din pacate exista si exceptii, fiind vorba aici in special de amenajarea treptelor de acces si a terasei, care au distrus partea superioara a abruptului in zona respectiva, de inutila amenajare a potecilor si de amplasarea a numeroase cosuri de gunoi chiar in inima rezervatiei, ceea ce afecteaza aspectul acesteia. Lipsesc insa panourile explicative, de care ar fi nevoie macar in preajma cabanei.

Apropierea de abrupt si catararea pe stanci pot duce la accidente grave

Pentru strabaterea la pas a intregii rezervatii este necesara cel putin o ora. De la cabana drumul urca pe langa un fagas sapat de apa torentilor, circa 150 de metri, pana la intrarea in rezervatie, unde incepe poteca amenajata, marcata cu punct rosu. Aceasta serpuieste printre tufele de alun si rugii de maces, urcand domol spre baza abruptului. Deoarece este bine sa fie vazuta intai rezervatia in intregul ei, este de preferat alegerea variantei care urca pe terasa proaspat amenajata. De aici se deschide o frumoasa vedere a Gradinii, dar este necesara o atentie sporita pentru a fi evitate accidentele prin cadere in gol. Marcajul continua cateva sute de metri prin padure, pe marginea abruptului, care atinge aici inaltimea maxima, strabate firul adanc al unui torent, dupa care coboara in poiana din vestul rezervatiei, strajuita de stancile denumite “Zmeul si Zmeoaica”. La baza abruptului se observa intrarea intr-o mina parasita, dar foarte apreciata de lilieci si chiar si de turisti. Din aceasta poiana ne putem orienta catre un loc de picnic de unde avem o minunata panorama asupra vaii Almasului, sau putem reveni in fascinanta lume a stancilor. Strabatand rezervatia prin apropierea abruptului pot fi vazute de aproape siluetele care isi dezvaluie de fiecare data alte detalii, in functie de momentul zilei, de anotimp sau de lumina. Este de remarcat insa ca apropierea de abrupt si catararea pe stanci pot duce la accidente grave, astfel incat este necesara o atentie sporita la parcurgerea potecii superioare. Pentru vizitarea rezervatiei nu este perceputa nicio taxa de intrare.

Biserica de lemn din Balan Josani a fost construita in anul 1695

Gradina Zmeilor poate fi vizitata in tot timpul anului, dar are un plus de culoare si de frumusete primavara si toamna, cand padurea tanara de gorun, carpen si larice, impreuna cu arbustii care impresoara din toate partile blocurile de stanca ii dau un aspect sarbatoresc. Traseele nu sunt deloc dificile, dar necesita un echipament adecvat si in special incaltaminte specifica pentru drumetii, care sa nu alunece pe pietre. De asemenea, trebuie evitate toate actiunile care pot duce la murdarirea rezervatiei sau distrugerea stancilor fragile, pentru ca trecerea prin rezervatie sa ramana doar o amintire de suflet. Daca descrierea noastra v-a convins sa faceti o iesire la Gradina Zmeilor (circa 80 de km de Baia Mare, pe DN1C pana dupa pasul Mesteacan, apoi 29 de km pe DN1H spre Jibou si anca 5 km pe DN1G spre Sanmihaiu Almasului), nu uitati ca aceasta nu este unica atractie turistica a vaii Almasului. Va mai asteapta Stanca Dracului de la Hida, Poiana cu narcise de la Racas, si bisericile de lemn din Balan Josani (datata din 1695, una din cele mai frumoase si mai valoroase biserici de lemn din Salaj), Manastirea Balan (din secolul 19) si biserica din satul Chechis (construita in 1797). Nu departe se mai afla Gradina Botanica din Jibou si Cetatea Porolissum, care merita la randul lor sa fie vizitate.