Asculta acest articolStrategia, adoptată joi de guvern, are drept scop să ofere un cadru prin care România să-și îmbunătățească situația la acest indicator-cheie european în ceea ce privește educația, la care se află mult în urma mediei UE. Dar documentul, ce dorește o triplare a procentului de adulți care beneficiază de educație continuă, propune doar ținte fără termene clare de implementare, iar impactul bugetar declarat este 0.
Educația continuă a adulților înseamnă, după cum se precizează și în documentul adoptat, diversele activități de învățare formală, non-formală și informală în care se angajează adulții după ce au finalizat / părăsit sistemul de învățământ. Aceasta este un indicator-cheie pentru evaluarea educației la nivel european.
Strategia este adoptată în condițiile în care România se află mult în urmă inclusiv prin raportare la propriile ținte în ceea ce privește educația adulților. Potrivit notei de fundamentare, țara și-a stabilit ca obiectiv, pentru 2030, o fată de participare a adulților (25-64 de ani) la învățarea pe tot parcursul vieții de 17,4%. Ținta este de 3 ori mai mare decât rata înregistrată în 2022 (5,4%), diferența persistând în condițiile în care indicatorul a înregistrat, în trei ani, o creștere considerabilă față de 2019 (1,3%).
În 2022, media europeană pentru participarea adulților la educație era de 11,98%. Ținta UE pentru 2025 era ca 47% dintre adulții cu vârste între 25-64 de ani să raporteze că au participat la programe de învățare în ultimele 12 luni.
Noua strategie, ce va fi implementată de Ministerul Educației împreună cu alte instituții, propune o serie de obiective și domenii de acțiune ce se adresează diverselor categorii ale populației adulte. Dar nu stabilește niciun efort bugetar dedicat, iar niciuna dintre măsurile propuse nu are un termen de aplicare clar – singurul termen declarat este cel generic de aplicare a strategiei, 2024-2030.
Fii primul care comentează