Asculta acest articolDeghizată într-o apărare a suveranității naționale, proiectul de lege reprezintă un atac generalizat asupra societății civile, a mass-media independente și a libertăților democratice. Folosește noțiunile vagi de „suveranitate” pentru a justifica includerea arbitrară pe lista neagră a oricărei entități care primește finanțare străină – inclusiv din partea UE – dacă se consideră că influențează viața publică. Departe de a proteja democrația, legea urmărește să reducă la tăcere criticii, să zdrobească vocile independente și să limiteze libertățile oamenilor. Incompatibilitatea sa cu libertățile globale și ale UE și cu cadrele de combatere a spălării banilor o face indefendabilă din punct de vedere juridic și un precedent periculos în erodarea normelor democratice.
Intitulat “Lege privind transparența vieții publice”, proiectul de lege vizează organizațiile civile, mass-media independentă și ONG-urile care primesc finanțare străină. Exempu de ce înseamnă suveranismul pentru Viktor Orban, implementarea unei astfel de legi presupune întocmirea unor liste de supraveghere și sancțiuni pentru acțiuni considerate a submina suveranitatea Ungariei. Chiar și finanțarea din granturi ale Uniunii Europene sau deținerea de cetățenie dublă ar putea declanșa măsuri punitive din partea statului maghiar.
Mai multe organizații, printre care și “Comunitatea filmului documentar din Ungaria” au reacționat cerând să nu fie introdus în Parlament un asemenea proiect de lege. Datorită majorității absolute deținute de FIDESZ, este de așteptat ca legea să fie adoptată, deși reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare și a existenție presei independente.
Ce conține legea transparenței civice a lui Viktor Orban? Legea fixează limite tematice care nu pot fi contestate sau reprezentate negativ, precum instituțiile democratice ale Ungariei, identitatea națională, cultura creștină și valorile familiale tradiționale. Criticii avertizează că aceste stipulări echivalează cu o cenzură punând în pericol întreaga libertatea de exprimare și creație, inculsiv migrația și conflictele regionale precum războiul din Ucraina. Asociația Maghiară de Documentare (MADOKE) susține că astfel de restricții vor incrimina efectiv disidența și vor marginaliza vocile care nu se aliniază cu cadrul ideologic al guvernului. De peste 15 ani sub administrația FIDESZ finanțarea publică este inaccesibilă majorității cineaștilor independenți care se bazează pe granturi străine și pe forță de muncă neremunerată este de presupus că acestea își vor înceta activitatea. „Această lege își propune să reducă la tăcere pe toți cei care gândesc sau acționează diferit”, a declarat un reprezentant al organizației MADOKE, apelând la solidaritate internațională pentru susținerea instituțiilor de film și a comunităților culturale din Ungaria supuse unei cenzuri drastice. Subliniind îngrijorarea crescândă cu privire la regresul democratic din Ungaria, țară membră a Uniunii Europe, observatorii fac o paralelă între direcția legislativă a Ungariei și mediul represiv din Rusia dictatorului Vladimir Putin.
ECNL, o asociație internațională a experților în legislație și politici publice, având drept scop protejarea și apărarea libertăților civice trage un semnal de alarmă.
Dacă va fi adoptată, aceasta creează temeiuri juridice fără precedent care limitează libertățile și vizează reducerea la tăcere a vocilor oamenilor, a acțiunii colective și a disidenței . Proiectul de lege încalcă drepturile la libertatea de asociere, întrunire și exprimare, precum și dreptul de participare, deoarece, printre altele, proiectul vizează organizațiile finanțate din fonduri străine în mod discriminatoriu, nu oferă o evaluare fundamentată a riscului; supune organizațiile unui control și unei supravegheri guvernamentale excesive, impune amenzi mari și posibilitatea de reziliere. Este probabil ca proiectul de lege să nu treacă de examinarea din partea sistemului drepturilor omului și probabil că nu va îndeplini testele de proporționalitate și necesitate. (A se vedea secțiunea de mai jos privind resursele pe această temă) . Proiectul de lege va avea impact asupra fondurilor care provin din UE și este probabil incompatibil cu dreptul UE , în special în ceea ce privește libera circulație a capitalurilor și drepturile cetățenilor UE. (Citiți această analiză pentru a vedea de ce Curtea Europeană de Justiție a constatat că Legea maghiară privind transparența anterioară, din 2017, încalcă dreptul UE).
Guvernul își acordă dreptul de a confisca bani legitimi de la persoane fizice străine, donatori corporativi, guverne și alte instituții private sau multilaterale. Proiectul de lege impune instituțiilor de credit și organizațiilor listate la bursă să transfere finanțarea externă primită către Fondul Național de Cooperare, deținut de stat. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la dreptul statului de a prelua proprietatea asupra finanțării de la donatori și de a o reutiliza.
Utilizarea abuzivă a cadrului de combatere a spălării banilor pentru a suprima disidența. Proiectul de lege deturnează în mod periculos cadrul de combatere a spălării banilor (AML) pentru a reduce la tăcere disidența. Proiectul de lege acordă organismului AML, împreună cu instituțiilor de credit, autoritatea de a examina tranzacțiile de finanțare străină pe baza utilizării preconizate a acestora, în special pentru a anticipa modul în care finanțarea străină va fi utilizată pentru a influența viața publică pe baza acțiunilor anterioare ale entității. Ca atare, legea confundă domeniul de aplicare legitim al măsurilor standard AML cu obiectivele politice. Această utilizare abuzivă distorsionează fundamental scopul unei legislații AML, care este concepută pentru a combate infracțiunile financiare și a combate finanțarea terorismului, mai degrabă decât pentru a controla exprimarea sau activitățile de implicare publică, inclusiv cele ale societății civile. O astfel de abordare contrazice direct standardele internaționale stabilite. În special, în 2017, guvernul ungar a încercat o tactică similară, legând restricțiile privind finanțarea străină de preocupările legate de AML în „Legea privind transparența organizațiilor care primesc sprijin din străinătate ”. Ca răspuns, MONEYVAL – organismul de evaluare AML al Consiliului Europei – a declarat fără echivoc că legea nu se bazează pe nicio evaluare reală a riscurilor. MONEYVAL a subliniat că introducerea și justificarea măsurilor de combatere a spălării banilor necesită o analiză clară a riscurilor, bazată pe dovezi, care a lipsit complet în cazul Ungariei. Prin ocolirea acestor garanții esențiale, proiectul de lege transformă mecanismele de combatere a spălării banilor în arme pentru a viza și restricționa societatea civilă, subminând atât standardele internaționale de combatere a spălării banilor, cât și libertățile democratice fundamentale.
Fii primul care comentează