Sute de sătmăreni au participat la hramul Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena de la Cap Pod Golescu

Asculta acest articol

În fiecare an la data de 21 mai sunt prăznuiţi Sfinţii Mari Impăraţi întocmai cu apostolii, Constantin şi mama sa, Elena. Zi de mare sărbătoare a fost şi pentru Biserica ortodoxă de la Cap Pod Golescu din municipiul Satu Mare, lăcaşul de rugăciune avându-i ca ocrotitori pe Sfinţii Împăraţi.  Biserica a fost frumos împodobită cu flori, dar şi cu mulţimea mare de credincioşi care au venit să aducă cinstire prin rugăciunile lor acestor sfinţi imparati.

În mijlocul sătmărenilor s-a aflat Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului care a săvârşit Sfânta Liturghie împreună cu un sobor format din 25 de preoţi şi diaconi, şi preoţii parohi ai bisericii, pr. Ioan Socolan, protopop de Satu Mare,  pr. Tiberiu Vălean şi pr. Gabriel Gorgan. Răspunsurile la strană au fost date în chip deosebit de corul bisericii dirijat de prof. Ramona Boitor- Socolan.

În zi aleasă de sărbătoare, alături de credincioşii sătmăreni s-au rugat şi numeroase oficialităţi locale şi judeţene, demnitari şi politicieni.  Printre oaspeţii de seamă s-a numărat diplomatul şi fostul ministru, Teodor Meleşcanu, însoţit de Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare şi fostul ministru, Ovidiu Silaghi. De asemenea, au participat la slujbă: deputatul Octavian Petric, primarul municipiului Satu Mare, Dorel Coica,  viceprimarul, Radu Roca, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă, Marcela Papici, fostul prefect Eugeniu Avram şi mulţi alţii.

În cuvântul de învăţătură, PS Iustin Sigheteanul a expus contextul istoric şi aportul sfinţilor Constantin şi mama sa, Elena în ceea ce avea să se numească “epoca de aur” a creştinismului, prin libertatea şi alte drepturi date creştinilor, preoţilor, episcopilor. De altfel, este începutul perioadei de înflorire a Bisericii creştine în toate compartimentele sale. Unul dintre multele merite aduse împăratului Constantin a fost acela de a acorda deplină libertate religioasă  creştinismului prin Edictul de la Milan din 313, apoi, Sinodul I Ecumenic de la Niceea din 325 în cadrul căruia au fost definite adevărurile de credinţă.