Asculta acest articolGuvernul român susține că această lucrare face parte din patrimoniul național și că a fost scoasă ilegal din țară în 1947, odată cu plecarea în exil a regelui Mihai I.
Un patrimoniu disputat de peste 75 de ani
Povestea acestui tablou începe în secolul al XIX-lea, când regele Carol I al României l-ar fi achiziționat, probabil în 1898. După moartea sa, în 1914, lucrarea a fost transferată către Instituția Coroanei Române, entitate care administra bunurile monarhiei. Totuși, în 1947, în contextul instaurării regimului comunist, regele Mihai I a fost forțat să abdice și a părăsit România, luând cu el mai multe opere de artă valoroase, inclusiv Sfântul Sebastian.
Catalogul licitației organizate de Christie’s menționează că transferul lucrării către regele Mihai s-a făcut „cu acordul” guvernului român din acea perioadă. Cu toate acestea, autoritățile române actuale contestă această afirmație, susținând că tabloul făcea parte din colecția națională și nu din bunurile personale ale regelui.
Premierul României, Marcel Ciolacu, a reacționat public la această situație, afirmând că guvernul a inițiat o acțiune în instanță la Paris pentru recuperarea tabloului, considerat „de valoare inestimabilă” și „proprietate incontestabilă a statului român”.
Un exil forțat și o controversă istorică
Regele Mihai I a jucat un rol crucial în istoria României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1944, la doar 22 de ani, a orchestrat arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul fascist al țării, și a decis ieșirea României din alianța cu Puterile Axei. Această decizie a contribuit la accelerarea sfârșitului războiului și a salvat mii de vieți.
Cu toate acestea, după război, România a intrat sub influența sovietică, iar în decembrie 1947, regele Mihai a fost obligat să abdice.
El a părăsit România cu un tren special, însoțit de peste 30 de membri ai familiei și apropiați. Potrivit avocaților guvernului român, cu doar șase săptămâni înainte de abdicare, Mihai ar fi transportat 40 de tablouri valoroase pe ruta Orient Express, în timpul unei călătorii spre Londra, unde a participat la nunta vărului său, prințul Philip, cu prințesa Elisabeta a Marii Britanii. O parte dintre aceste opere ar fi fost depozitate într-o bancă elvețiană, iar altele ar fi fost lăsate la Florența.
Tabloul Sfântul Sebastian, realizat la începutul anilor 1600 de Domínikos Theotokópoulos, cunoscut ca El Greco, îl înfățișează pe sfântul creștin martirizat, străpuns de săgeți. Conform casei de licitații Christie’s, lucrarea s-ar fi aflat în atelierul pictorului din Toledo la momentul morții acestuia, în 1614, apoi ar fi fost moștenită de fiul artistului, înainte de a ajunge în colecția regală a României.
Decizia Christie’s de a retrage tabloul de la licitație nu înseamnă, însă, că disputa s-a încheiat. Casa de licitații a precizat că speră „să vândă această operă unică și spectaculoasă la o dată ulterioară”, sugerând că procesul juridic trebuie să fie clarificat înainte ca lucrarea să poată fi comercializată.
Un precedent pentru alte revendicări?
Aceasta nu este prima tentativă a României de a recupera opere de artă considerate parte din patrimoniul său cultural. Cazul Sfântului Sebastian ar putea crea un precedent juridic important, oferind statului român argumente suplimentare pentru alte demersuri de recuperare a bunurilor culturale dispărute.
Dacă instanțele vor da câștig de cauză României, tabloul ar putea fi repatriat și expus într-un muzeu public, consolidând patrimoniul artistic al țării. Însă, până la o decizie finală, Sfântul Sebastian rămâne un simbol al controverselor legate de trecutul monarhiei românești și al luptei continue pentru protejarea moștenirii culturale naționale
Fii primul care comentează