Asculta acest articolDacă ruperea USL l-a surprins până şi pe Traian Băsescu, cel mai bine informat om din România, ne putem imagina şocul resimţit de simplii alegători. Destrămarea acestei construcţii politice în care şi-au pus speranţele mai bine de milioane de cetăţeni, echivalează cu prăbuşirea Caritas-ului de la Cluj. Cu diferenţa că păgubiţilor Caritas li s-a dat posibilitatea să ceară despăgubiri. În acest caz, despăgubirile sunt doar de ordin politic.
Oamenii au ocazia să se răzbune prin vot. Este de mirare cum Crin Antonescu nu a reuşit să înţeleagă un lucru atât de simplu. În schimb Victor Ponta a dat dovadă de înţelegerea profundă a fenomenului şi se preface în continuare că plânge pe ruinele defunctului USL. Dar morţii cu morţii, viii cu viii! USL a murit, trăiască USD+UDMR.
După o perioadă scurtă în care s-au prefăcut că nu vor să intre la guvernare, reprezentanţii unionali UDMR au dat girul conducerii să negocieze condiţiile intrării în Guvernul Ponta. Ca întotdeauna, ele sunt de ordin practic şi simbolic. Primele condiţii sunt cele legate de numărul ministerelor şi de funcţiile în teritoriu. UDMR s-a specializat pe Mediu, prin fostul ministru Borbely, şi Cultură, prin Kelemen Hunor, fost ministru, nu mai slab decât ceilalţi miniştri, poate chiar mai bun.
Funcţiile din teritoriu vor fi ocupate cu timpul, în judeţele cu populaţie maghiară, fie că îi convine sau nu PSD-ului. Vor prima interesele centrale, guvernul de dragul stabilităţii, va oferi UDMR-ului în judeţe mai mult decât la centru. UDMR este în primul rând un partid regional şi este normal să se concentreze pe probleme locale.
A doua categorie de condiţii, cele simbolice, au un impact politic şi electoral mare. Steagul secuiesc, folosirea limbii maghiare în instituţii, unităţi separate de învăţământ superior, ţin de necesitatea conducerii UDMR de a se reapropia de propriul electorat. În acelaşi timp, creează un disconfort majorităţii româneşti şi oferă partidelor politice ocazia de a-şi manifesta verbal patriotismul.
Fără enumerarea acestor condiţii, fără o pulicitate bine regizată, nici nu s-ar fi observat intrarea UDMR la guvernare. De regulă, miniştrii maghiari din guvern nu fac probleme, iar parlamentarii UDMR votează la unison şi nu sunt deloc vocali, cum de pildă erau liberalii.
Schimbarea majorităţii din parlament nu se limitează la rocada dintre PNL şi UDMR. Consecinţele nu vor întârzia să apară, ele fiind datorate şocului emoţional resimţit de alegători. PNL şi Crin Antonescu sunt deja sancţionaţi. Aşa cum arată sondajele de ultimă oră, PNL s-a comprimat, revenind la un fel de minim istoric, de 14-15 procente.
Crin Antonescu, conform măsurătorilor, ar fi învins de toţi contracandidaţii. Doar cu un efort uriaş PNL ar putea recupera terenul pierdut, astfel ca la europarlamentare să obţină peste 20%. Este vital să treacă pragul celor 20 de procente.
PDL, prin forţa împrejurărilor, trebuie să admită că mai are un concurent în zona de opoziţie. Dar cele 13% nu se datorează trecerii PNL în opoziţie, ci apariţiei PMP, noul partid trecând binişor peste pragul electoral de 5%.
Prin intrarea UDMR la guvernare, teoretic PP-DD devine un partid ceva mai important şi pentru opoziţie şi pentru putere. Parlamentarii, atâţia câţi au rămas, vor fi căutaţi de toată lumea. Contează în ce parte se vor îndrepta cele 5 procente, atâta vreme cât vor mai rezista.
Aşadar, intrarea UDMR în guvern, modifică nu doar ponderea majorităţii parlamentare, ci marchează trecerea spre un nou sistem de alianţe, obligă partidele să adopte noi strategii.
