DNA cere pentru Dragnea o pedeapsă de 3-5 ani de închisoare cu executare

Asculta acest articol

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are programat vineri ultimul termen în dosarul “Referendumul”, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la un an închisoare cu suspendare.

UPDATE: Sentința definitivă va fi anunțată în 22 aprilie

UPDATE: DNA a cerut majorarea pedepsei pentru Liviu Dragnea între 3 şi 5 ani, cu executare.

UPDATE: Liviu Dragnea a ajuns, în jurul orei 09:40, la instanţa Supremă, de unde ar putea afla sentinţa definitivă în dosarul Referendumul.

“Nu ştiu cât de important este acest moment, din punct de vedere politic. Pot să spun ce am spus în ultimii trei ani şi jumătate. Cred cu tărie în nevinovăţia mea. De asemenea, cred cu tărie în dreptul românilor de a participa la vot şi de a fi prezenţi la vot, ca principiu fundamental al democraţiei. Ceea ce vă pot promite, după ce va fi dată sentinţa, vom discuta”, a declarat Dragnea, la intrarea la instanţa supremă.

În cadrul celor opt termene ale judecării apelului, completul de magistraţi condus de Livia Stanciu a audiat zeci de martori din mai multe judeţe, care nu au votat la referendum, însă ale căror semnături au fost falsificate pe listele electorale. De asemenea, o parte dintre inculpaţi au dat declaraţii în sala de judecată, în acest caz fiind audiat şi Liviu Dragnea.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul “Referendumul” la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/ primarii/ activiştii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Conform DNA, demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.