Asculta acest articol
An de an, dezbaterile pe marginea legii bugetului de stat aprind spiritele parlamentarilor. Se fac glume, se scot perle, fiecare vorbitor își încearcă telentul de orator. Cu cât tropăitul și vociferările sunt mai intense cu atât mai mult vorbitorul este mai aplaudat de colegii de partid.
Bugetul anului în curs are câteva elemente care îl fac ceva mai special. În primul rând se bazează pe un deficit ușor peste 7%. În al doilea rând, conform prezentării premierului Cîțu, este un buget în care investițiile sunt prioritare.
În domeniul artei, o lucrare de sculptură poate fi privită din toate direcțiile, din față, din spate, din stânga, din dreapta, spre deosebire de o pictură care poate fi privită numai din față.
Se înțelege că bugetul este văzut diferit, și conceput diferit, de fiecare partid, în funcție de ideologia, de doctrina lui. Un partid de stânga pune accentul pe consum, pe creșterea veniturilor persoanele cu un statut social modest.
Un partid de dreapta pune un accent deosebit pe investiții. Conform acestor criterii, actualul buget are toate datele pentru a fi considerat un proiect conceput de partid de dreapta.
La guvernare, în acest moment, toate partidele coaliției sunt de dreapta. Este singura coaliție de guvernare din România care, din punct de vedere doctrinar aparține dreaptei politice.
Guvernul CDR a avut în componență un partid de stânga, condus de Petre Roman. Guvernul PNL condus de Tăriceanu este susținut în parlament de PSD. Guvernele PDL aveau un aliat de nădejde într-un partid de stânga, condus de Gabriel Oprea. Guvernul USL este rezultatul alianței dintre PNL și PSD.
Abia acum, după 30 de ani, România are un guvern de centru dreapta pur-sânge. Dacă nici de data asta nu se concepe un buget cu accent pe investiții, nu pe consum, când se va mai face?
Pe zi ce trece, așa cum arată și sondajele, electoratul are tendința de a balansa spre PSD. După o guvernare care își propune să introducă măsuri de reformă structurală, este normal să se producă o erodare a guvernării.
Roadele investițiilor nu se văd imediat. Este puțin probabil ca după trei ani PNL să câștige alegerile. Este, de asemenea, de presupus că USR-PLUS, participând la guvernare să urce foarte mult în opțiunile electoratului.
O parte din costurile reformelor le va suporta și UDMR. Dacă coaliția va rezista până la alegerile din 2024 este posibil să obțină împreună peste 50% din voturi. Ar fi nevoie de cel puțin două mandate pentru reformarea din temelii a economiei românești.
Actualul buget, dacă îi acordăm încredere premierului care l-a prezentat, ar fi primul pas spre desăvârșirea viitoarelor reforme.
Avem motive să-l credem pe premierul Cîțu, dar și motive să-i punem la îndoială sinceritatea. Abia după votul din parlament se va vedea cum a fost construit acest buget care a pus cele două tabere pe picior de război.
PSD, prin vocea președintelui Ciolacu, a amenințat că va ieși în stradă, alături de protestatari.
Deocamdată îi încurcă pandemia. Însă mișcările de stradă nu sunt cu totul excluse. Ce urmăresc protestele de stradă? Căderea guvernului în funcție. După cum l-a prezentat, actualul buget este cel mai revoluționar de după 1990. Este un buget cât o revoluție.
Măsurile de austeritate, tăierile de salarii din sectorul de stat, combinate cu măsurile de restricție pentru limitarea pandemiei, prin amploarea protestelor pot conduce la căderea guvernului Cîțu.
Întrebarea este cu cine ar putea face PSD o majoritate parlamentară? Teoretic, ar putea face o alianță cu AUR și UDMR, dar nu au majoritatea. Așadar, guvernul coaliției PNL-USR PLUS-UDMR are toate șansele să reziste până la sfârșitul mandatului, în anul 2024. Ceea ce se poate schimba este doar premierul.
