Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Lung, greu şi întortocheat este drumul de întoarcere al lui Băsescu la Cotroceni. Mai lungă este calea acum la întors acasă. Atenţia generală este îndreptată spre Curtea Constituţională ce ţine asul în podul palmei. La mişcările CC este atentă opoziţia, dar mai atenţi sunt guvernanţii pentru că de decizia CC depinde soarta lor în perioada următoare, depinde şi spaţiul în care îşi vor putea desfăşura manevrele în viitorul apropiat şi de CC mai depinde şi realizarea scopurilor lor politice: preluarea discreţionară a puterii.

În privinţa justiţiei, o soluţie – poate temporară, poate definitivă – a fost găsită prin numirea premierului Victor Ponta ca ministru de resort. Poate că acesta va izbui să acţioneze cu mai multă hotărâre pentru decapitarea instituţiilor juridice ce au o atitudine coercitivă faţă de corupţia politicienilor, primul-ministru având în mână toate instrumentele puterii.

Dar reîntorcându-ne la Curtea Constituţională, pentru ea este cheia problemei, observăm urmele unor atacuri concentrice. Este fără nicio îndoială un asediu premeditat şi condus la limitele legalităţii. CC se plânge Curţii de la Veneţia de presiuni mari, poate diabolice, desfăşurate împotriva ei. CC nu indică direcţia din care survin acestea, dar având în vedere că a reclamat situaţia la o instanţă internaţională deducem că aceste presiuni îi blochează activitatea.

Astfel, Curtea Constituţională a solicitat guvernului listele electorale pe baza cărora s-a organizat Referendumul în 29 iulie. De asemenea, în decizia ei face şi precizări conform cărora în listele electorale trebuie incluşi şi cetăţenii români cu drept de vot din străinătate. Culmea este că paragraful acesta, cu precizările de rigoare privind românii din străinătate, nu apare în textul publicat în Monitorul Oficial. Ori, acest element este esenţial pentru stabilirea cvorumului. Cifra românilor din diaspora adăugată la cifra cetăţenilor din ţară creşte numărul celor cu dreptul de a fi prezenţi la urne şi scade vădit procentul participării.

Aplicarea unei astfel de decizii a Curţii Constituţionale deschide calea lui Traian Băsescu spre Cotroceni şi întreaga tevatură declanşată în prima săptămână a lunii iulie se dovedeşte inutilă.

Pe de altă parte, guvernul continuă să epureze listele electorale. Recent, foarte recent chiar a fost numită o comisie în scopul reactualizării acestor liste. Deşi lucrurile par a fi foarte clare, deciziile CC lesne de înţeles, guvernanţii reinterpretează textul emis de Curtea Constituţională ca şi cum aceste decizii ar indica refacerea listelor folosite în 29 iulie.

În acelaşi timp s-au făcut eforturi pentru efectuarea unor modificări în baza de date, informatizată, a MAI. Ministrul Rus nu a cedat şi a preferat să-şi înainteze demisia de „onoare”, după cum a definit-o chiar el. Nu e la îndemâna oricui să aibă acest curaj şi să intervină prin ştergerea unor nume din baza de date numai pentru micşorarea cvorumului.

Faptul este o chestiune de securitate a statului, dar cu implicaţii grave şi asupra aliaţilor şi ambasadorul american s-a autosesizat la timp, incluzând în agenda lui o vizită intempestivă la MAI la primele ore ale dimineţii.

Uncle Sam s-a enervat. A doua zi, acelaşi ambasador american i-a călcat pragul şi lui Victor Ponta, explicându-i acestuia că a sărit calul, calul acesta fiind un armăsar pursânge născut în preeria americană dar predat cu acte în regulă statului român.

În viitor, linia de conduită a autorităţilor americane va fi aceea de a-şi proteja interesele în sud-estul Europei, interesele militare în primul rând, printre acestea fiind şi scutul anti-rachetă dar şi celelelalte baze militare de pe teritoriul României.

Pe de o parte Comisia de la Veneţia, pe de altă parte Departamentul de Stat al SUA, forţe la care se adaugă şi instituţiile europene vor reaşeza România în matca democraţiei.

 

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)
Sigla Informatia Zilei

Cine vrea un proiect de ţară?

Asculta acest articol Liviu Dragnea este printre puţinii politicieni care vorbesc de necesitatea unui proiect de ţară. Reacţiile la propunerea