SOCIOLOGIE

Ziua de 1 Mai: de la proteste și parade la picnicuri și revendicări sociale

Pe 1 mai, în fiecare an, milioane de oameni din întreaga lume marchează Ziua Internațională a Muncii, o zi cu rădăcini adânci în lupta pentru drepturile muncitorilor și condiții de muncă mai bune. Cunoscută și ca Ziua Muncii în multe țări, această sărbătoare a devenit un simbol al solidarității internaționale și al revendicărilor sociale, dar și un prilej de relaxare și reflecție asupra rolului muncii în societate.

Nu sunt comentarii

Asculta acest articol

Originile Zilei de 1 Mai se află în Statele Unite ale Americii, acolo unde, în anul 1886, protestele muncitorilor pentru ziua de lucru de 8 ore au culminat cu o revoltă violentă în Piața Haymarket din Chicago. Trei ani mai târziu, în 1889, o federație internațională a grupurilor socialiste și sindicale a stabilit ca ziua de 1 mai să fie dedicată comemorării acestui eveniment și promovării drepturilor muncitorilor.

Totuși, în SUA, această zi nu a fost adoptată oficial. Președintele Grover Cleveland, temându-se de influența mișcărilor socialiste, a ales să instituie Labor Day (Ziua Muncii) în prima zi de luni a lunii septembrie, o variantă mai „neutră” a sărbătorii muncii. Canada a urmat aceeași cale.

1 Mai în Europa și în regimurile autoritare

În Europa, data de 1 mai era deja asociată cu sărbători păgâne legate de primăvară, însă odată cu industrializarea și creșterea mișcărilor muncitorești, sensul zilei a fost reconfigurat.

În Uniunea Sovietică și țările comuniste, 1 Mai a fost transformat într-o sărbătoare oficială grandioasă. Paradele muncitorilor și ale armatei, în special cele din Piața Roșie din Moscova, au fost folosite pentru a celebra idealurile socialiste și pentru a demonstra puterea statului.

În Germania nazistă, Ziua Muncii a devenit sărbătoare oficială în 1933. Ironia amară face ca exact a doua zi după instituirea acesteia, regimul nazist să desființeze sindicatele libere, desființând astfel mișcarea muncitorească germană.

După prăbușirea comunismului în Europa de Est, amploarea festivităților de 1 Mai a scăzut considerabil, dar sărbătoarea a rămas recunoscută oficial în multe state. Astăzi, Ziua Muncii este marcată în zeci de țări prin proteste, mitinguri sindicale, dar și prin activități recreative, picnicuri și evenimente culturale.

Chiar dacă nu mai are mereu forța militantă a începuturilor sale, 1 Mai rămâne o zi de reflecție asupra muncii ca fundament al societății și a condițiilor în care aceasta se desfășoară. Este o zi în care revendicările sociale se împletesc cu amintirea trecutului și cu speranța unui viitor mai echitabil pentru toți lucrătorii.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

ISTORIE ȘI VIAȚĂ COTIDIANĂ

Cum se distra protipendada maghiară la băile din Țara Oașului?

Prea rămâne cel mai flexibil, cel mai omenesc, cel mai simplu mod de a arunca o privire în trecut. Documentele sunt seci, reci, din care adesea lipsește ceea ce este mai important: omul. Prezentăm în acest număr câteva crâmpeie din viața claselor privilegiate. Nu trebuia să fii neapărat grof, conte, contesă, ca să îți poți permite să mergi la băi.