Asculta acest articol
În fiecare an, pe 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Național al României, un simbol național alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.
Originea imnului
Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituții, un grup de tineri condus de Anton Pann a cântat pentru prima dată imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române!”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureșanu. Muzica imnului este atribuită lui Anton Pann. Raportul nr. 10 al comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu, confirma că cetățenii orașului au cântat pentru prima dată în mod oficial imnul național în acea zi.
Evoluția imnului
„Deșteaptă-te, române!” a devenit un cântec simbolic pentru români în momentele dificile ale istoriei: războiul de independență din 1877 și cele două războaie mondiale. Prima înregistrare a melodiei a fost realizată în 1900, în S.U.A., de solistul Alexandru Pascu. În 1910, au avut loc primele înregistrări instrumentale și corale ale imnului.
Interdicții și reveniri
După instaurarea dictaturii comuniste pe 30 decembrie 1947, „Deșteaptă-te, române!” a fost interzis, iar intonarea sa era pedepsită. Cu toate acestea, imnul a fost cântat de muncitorii de la uzina Steagul Roșu în timpul revoltei anticomuniste de la Brașov din 15 noiembrie 1987. Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției anticomuniste, imnul a fost din nou auzit pe străzi, exprimând unitatea și repulsia față de vechiul regim.
Statutul actual
După Revoluția din 1989, „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul național al României prin Decretul-lege nr. 40 din 25 ianuarie 1990, menționat și în Constituția din 1991. Între 1991 și 1994, a fost și imnul național al Republicii Moldova, înainte de a fi înlocuit cu „Limba noastră”.
Reglementări și respect
Intonarea Imnului Național este reglementată prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 și normele de aplicare din 2001. Cetățenii trebuie să manifeste respect față de drapel și imn, iar la ceremonii, asistența trebuie să stea în picioare, bărbații să se descopere, iar militarii să dea onorul. Este interzisă intonarea sau publicarea imnului în altă limbă sau cu text diferit de cel legal.
Ceremonii și sărbători
Ziua Imnului Național, proclamată prin Legea nr. 99/1998, este marcată de autorități și instituții publice prin programe și manifestări cultural-educative și ceremonii militare. În București și municipiile-reședință de județ sunt organizate ceremoniale de intonare a imnului și înălțare a drapelului național.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, dintre care la ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.
Fii primul care comentează