Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

DEALUL DE LA HUTA CERTEZE

Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, marcată de oșeni la Sâmbră

Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, marcată de oșeni la Sâmbră
Oșenii au sărbătorit Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România la Sâmbra Oilor, îmbrăcând cu multă cinste și onoare straiele populare moștenite din generație în generație. De la cel mai mic cocon, și până la cel mai în vârstă oșan, fiecare dintre participanți a scos din lada de zestre cele mai mândre cămeși, spre a le etala în cadrul celei mai mari sărbători câmpenești din Țara Oașului.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

Ziua Naţională a Portului Tradiţional a fost instituită prin Legea 102 din anul 2015 și este celebrată în fiecare an în cea de-a doua duminică a lunii mai.

Portul popular românesc datează de secole, dar cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc este consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap.

 

 

Oașul, dar și Maramureșul se regăsesc între cele mai frumoase și pitorești locuri din România. În aceeste zone, tradițiile și obiceiurile se păstează cu sfințenie din generație în generație, atât de cei mai în vârstă cât și de cei tineri până la coconi.

 

 

Tocmai de aceea, locuitorii celor două județe nu ratează nicio ocazie de a arăta tuturor cât de frumoase sunt veșmintele populare, purtându-le la marile sărbătorile religioase și câmpenești, la festivaluri de nișă, la orice eveniment cultural petrecut în inima Țării Oașului sau în Maramureș.

 

 

Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a transmis câteva cuvinte și îndemnuri creștinilor din cele două județe, cu prilejul Zilei Naționale a Portului Tradițional din România.

 

 

Să ne purtăm cu multă demnitate și mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureșean care este unic, frumos și nobil. Costumul popular are un mare grad de sacralitate datorat modului în care se confecționează prin muncă și genialitatea mamelor și bunicelor. Ele se roagă, doinesc și cântă în timp ce torc, țes, brodează și crează fiecare exemplar în parte. Astfel, costumul care rezulta în urma acestui „adevărat act artistic” este asemănător veșmintelor sfințite ale slujitorilor Bisericii lui Hristos.

 

 

Purtat în duminici și sărbători la Sfânta Liturghie și la toate evenimentele importante ale comunității, constituie parte a identității maramureșeanului, care, înveșmântat în acest costum devine un om nobil.

 

 

Fiecare zonă etnofolclorică are un specific al sau în ceea ce privește portul popular, încât reginele și principesele României erau fericite să îmbrace straiele frumoase și valoroase ale româncelor. Este o datorie tot atât de sfântă, păstrarea și îmbrăcarea portului precum cea a păstrării credinței ortodoxe strămoșești

 

 

Ceea ce este credința pentru suflet ca haină a păstrării cu fidelitate a credinței strămoșești, este costumul popular pentru trup, înveșmântându-l și dăruindu-i unicitate și noblețe.

 

 

 

Să iubim fără măsură, să păstrăm cu sfințenie și să promovam și să purtam cu mândrie sfântă portul nostru popular din generație în generație și să-l lăsăm moștenire celor ce vin după noi ca o comoară unică și inestimabilă! Credința, limba, portul ,neamul și pământul strămoșesc sunt „moștenire sacră” și nu se abandonează, nu se înstrăinează și nu se vând niciodată”!

 

Citește și:

 

La origini, toate piesele portului popular oşenesc erau confecţionate din pânză albă, inclusiv chischineul

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with