Asculta acest articolFolosirea gândacilor în locul pesticidelor. Acesta este proiectul inovativ al unui cercetător român care şi-a propus să obțină bani europeni pentru a-şi pune în practică studiile făcute timp de ani de zile.
Cum vrea să convingă autoritatea de management să-i dea undă verde la fonduri ? Printr-un proiect ce ţine de agricultura ecologică, dar care este finanţat din fonduri pentru inovare, informeaza jurnalul.ro.
După ce proiectul se va transforma din inovaţie în practică de masă şi va putea fi aplicat la scară largă, fermierii vor uita de pesticide şi vor putea produce bio, fără să mai fie nevoie să stropească plantele cu soluţii chimice dăunătoare nu doar insectelor, ci şi omului. O specie de gândaci crescuţi în laborator va avea sarcina să înlocuiască substanţele toxice care alungă sau omoară insectele dăunătoare. Pe scurt, inovaţia despre care până acum s-a vorbit doar în mediile academice, constă în popularea culturilor cu această specie de gândaci care se hrănesc cu alte insecte, dăunătoare. Insectele crescute în laborator sunt carnivore, astfel încât nu sunt o ameninţare decât pentru gândacii care atacă plantele, nu şi pentru cultură.
Dar pentru ca gândacii să ajungă din laborator pe plantaţie sunt necesari 200.000 de euro . Anii de studii şi 10% din sumă reprezintă contribuţia cercetătorului-beneficiar. Restul de 90% ar urma să fie atraşi prin accesarea fondurilor alocate prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE), respectiv Axa prioritară 2 „Creşterea competitivităţii economice prin cercetare-dezvoltare şi inovare”.
După ce proiectul va fi aprobat, planul de pe hârtie va deveni realitate, iar cercetătorul îşi va vedea visul cu ochii, îndeplinind obiectivul formulat într-o terminologie de manual – „Punerea în practică a unor rezultate de cercetare legate de tratamente ecologice aplicate culturilor”, după cum spun reprezentanţii companiei de consultanţă care au întocmit dosarul de finanţare.
Până atunci, cercetătorul creşte gândacii în laboratorul său. Îi hrăneşte, îi supraveghează şi îi studiază zilnic, timp de două luni, cât este necesar ca larvele să se transforme în gândaci. La maturitate, sunt împrăştiaţi în cultura de câmp, fiind potriviţi pentru orice fel de plantaţii. În prezent, ei iau drumul unui teren experimental, întins pe cinci hectare.
Gândacii, buni pentru orice cultură de câmp
Gândacii crescuţi în laborator sunt utili pentru orice tip de cultură de câmp – grâu, porumb, floarea-soarelui sau plante medicinale. De la lucrările de semănat şi până la recoltare, plantațiile necesită două generaţii de gândaci. Prima dintre ele este eliberată după germinarea seminţelor plantate, după cum spun cunoscătorii proiectului de finanţare.
„Invenţia” nu este chiar una pur românească. Ea există în tratatele şi manualele de agronomie, fiind cunoscută în rândul teoreticienilor, numai că până la cercetătorul care şi-a propus să-i dea viaţă cu bani europeni, nu a existat nimeni care să o aplice. Cel puţin nu în România.
„Punerea în practică a unor rezultate de cercetare legate de tratamente ecologice aplicate culturilor” este doar unul dintre proiectele care vor accesa bani europeni şi care se va alătura, astfel, celor 47 de proiecte contractate şi semnate efectiv prin POS CCE 2007-2013, respectiv Operaţiunea 233 „Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor” care face parte din Axa prioritară 2 „Creşterea competitivităţii economice prin cercetare-dezvoltare şi inovare”.
Fii primul care comentează