Asculta acest articolLa prima apariţie publică în calitate de preşedinte după suspendare şi referendum, Traian Băsescu lansează un atac la adresa majorităţii parlamentare.
Preşedintele i-a primit marti, la ora 11.00, la Palatul Cotroceni, pe ambasadori, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei.
Principalele declaraţii consemnate de Cotidianul:
“În luna iulie o majoritate parlamentară a considerat că poate face ţăndări statul de drept prin destituiri, revocări şi emiteri abuzive de OUG care au vizat blocarea instituţiilor.
Destituirea Avocatului Poporului, emiterea OUG prin care CCR i se lua atributul de a superviza hotărârile parlamentului, destituirea primilor trei oameni în stat. Preşedintele Senatului, Camerei Deputaţilor şi preşedintele României.
S-a produs brusc un proces de izolare a României. Trebuie să redeschidem dialogul cu statele UE.
Situaţia în România a fost resetată datorită faptului că instituţiile statului au rămas în picioare în ciuda atacului deosebit de puternic în ciuda atacului deosebit de puternic, acestei furii politice din 3-6 iulie.
Ceea ce ne-a arătat această criză politică a fost că statul român şi-a consolidat suficient de mult instituţiile şi aici vizez nu doar CCR, dar şi Parchetul General, DNA, structurile de securitate naţioanale care au slujit statul de drept şi au rămas verticale. Voinţa de a izola instituţii care trebuie să fie independente a dat roade, iar roadele sunt revenirea la situaţia anterioară.
Ministerul de Interne nu a mers până acolo încât să falsifice listele electorale. E o altă probă că instituţiile statului au rămas verticale. România a devenit o ţară importantă a NATO şi UE. În România s-a investit încredere enormă, iar reacţia aliaţilor a fost una generată de surpriza pe care am generat-o.
Se impune creşterea nivelului de valorificare a parteneriatelor strategice pe care le avem.
Avem o restanţă în privinţa parteneriatului cu Polonia. Avertizez Ambasada de la Varşovia că voi da mare importanţă acestui parteneriat. Parteneriatul cu Ungaria e o realitate care funcţionează sau cel de cooperare în interiorul UE cu Marea Britanie.
Foarte bine funcţionează şi parteneriatul semnat în 2009 cu Azerbaijanul.
Fac un apel la oamenii de afaceri din România să nu mai evite Federaţia Rusă.
Republica Moldova rămâne o prioritate pentru noi pentru a intra într-un proces de integrare în UE.
Pentru UE, Republica Moldova e povestea de succes a parteneriatului estic, ceea ce ne încurajează în susţinerea fără rezerve a avansului pentru integrare în UE a Republicii Moldova.
În problema transnistreană, misiunea noastră este aceea de a susţine poziţia Chişinăului. Putem avea fantezie cum să fie rezolvată problema, dar nu suntem parte a procesului de negociere.
Europa nu are şanse de supravieţuire dacă procesul de integrare nu se accelerează. Dacă la capăt vom putea spune că acest proces s-a materializat în Statele Unite ale Europei e o finalitate a proceselor desfăşurate acum în UE. Globalizării nu i se mai poate opune nimeni. Trebuie să avem curaj să explicăm că drumul unei mai puternice integrări e soluţia.
Trebuie să menţinem obiectivul de a intra în zona euro în 2015.
UE are toată disponibilitatea să ne înveţe şi să ne ajute. Mi se pare extrem de realist acest principiu. România nu poate spune că nu a fost ajutată sau învăţată, dar dacă clasa politică nu va vrea, nimeni nu îi poate obliga. E esenţial ca această clasă politică bună, rea să aibă acea abordare politică care să dovedească că România vrea să meargă înainte alături spre aliaţii săi.
Drumul nostru nu e spre Est. Toate interesele noastre sunt spre Vest. Avem obligaţia să nu risipim sacrificii pe care le-am făcut. Nu ştiu cum îşi poate imagina cineva o Românie izolată. Aceste lucruri trebuie clarificate foarte rapid.
România este în pericolul de a pierde bani, din cei 23 de miliarde de euro alocaţi. Politicienii îşi aruncă unii altora vina. Decât să pună osul la treabă, să remedieze observaţiile UE, e mai uşor să te cerţi la televizor.
Cer ambasadorilor să transmită cancelariilor lor că România are nevoie de sprijin şi că proiectul lor naţional e absorbţia integrală a fondurilor alocate.
Strategia Dunării devine un proiect extrem de important în acest proces de accelerare a integrării statelor în UE. Trebuie să trecem la negocierea regulilor Rinului cu regulile Dunării. Diplomaţia românească trebuie să deschidă acest subiect.
Aliaţii şi prietenii noştri nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen. Proba e că instituţiile au funcţionat chiar dacă politicienii au încercat acte ilegale.
Greşelile unui grup de oameni politici nu trebuie să afecteze interesele oamenilor. Nu se justifică o sancţionare a României, nici din punct de vedere a intrării în Schengen, nici în privinţa finanţării programelor operaţionale”.
Fii primul care comentează