Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

UE sprijină antreprenoriatul – ce au de făcut autorităţile locale?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Andreea Paul are incredere in oseni
Andreea Paul are incredere in oseni

Autorităţile locale trebuie să cumpere civilizaţie. Iar civilizaţia se cumpără cu taxe şi impozite cât mai simple şi cât mai mici posibil.

Pentru dezvoltarea antreprenoriatului e nevoie mai întâi de o viziune de dezvoltare locală. Problema e însă că Europa începe şi se termină la gardul oşeanului. Dincolo de gardul casei este o altă lume. Străzi lăsate în pustiu, lipsă minimă de gospodărire locală, dezinteres.

Dintr-o trebuinţă ultimativă, s-a născut la iniţiativa lui Ioan Belbe din Turţ, în anul 2011, Planul de Dezvoltare Locală a microregiunii Ţara Oaşului – setul de intervenţii locale urgente, cunoscutul GAL. Este prea flagrantă diferenţa dintre casele înstărite, maşinile de ultimă generaţie ale fiilor Ţării Oaşului ce muncesc în străinătate şi felul primitiv în care, în anumite zone, autorităţile au înţeles de zeci de ani de zile ce înseamnă administrare. Se vede că lipsa de pricepere, lipsa de iniţiativă, lipsa unor lideri cu prestanţă au izolat zona.

Acum eforturile şi oportunităţile sunt mari. Ţara Oaşului are prea multe de arătat în România şi în Europa pentru a rămâne ascunsă: hărnicia, bunul simţ, produsele tradiţionale, portul popular, obiceiurile, produsele agro-zootehnice, dar nu numai. Tradiţia este un avantaj al poporului român care a rămas nevalorificat. Or, orice economist ştie că un avantaj de acest soi, cultivat cu îngrijire şi promovat cu entuziasm, va spori bunăstarea oamenilor cu condiţia să apară iniţiativele antreprenoriale care să le valorifice. Mă angajez să promovez tradiţiile Ţării Oaşului şi să le fac cunoscute. Autorităţile publice ştiu ce au de făcut, trebuie doar să vrea. Datoria autorităţilor locale este de a crea mediul propice pentru dezvoltarea antreprenoriatului.

Dezvoltarea mediului privat e relativ înceată. Înclinaţia spre antreprenoriat ne poziţionează la jumătatea mediei europene. Mai concret, în România activează doar 24 de firme la mia de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 42 de firme. Or în Ţara Oaşului e nevoie de locuri de muncă bine plătite. Oamenii au cap şi au poftă de muncă, nu glumă!

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) performante azi pot ajunge firmele de succes de mâine. Finanţare am primit prin fondurile europene, dar nu am ştiut să profităm suficient de acest avantaj, cu prea puţine excepţii. Ce ne rămâne de făcut este să creăm imboldul pentru dezvoltarea unor poveşti de succes, unde ideile private au primit susţinerea autorităţilor publice locale.

Ca ambasadoare a IMM-urilor din România la Comisia Europeană până în luna mai 2012, am deschis o luptă pe mai multe fronturi, la nivelul guvernului, pornind de la simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare până la crearea de noi oportunităţi de înfiinţare.

IMM-urile au nevoie de suportul nostru. Au nevoie de o justă răsplată pentru eforturile lor, nu de umilinţa birocratică. Civilizaţia se cumpără cu taxe şi impozite cât mai simple şi cât mai mici posibil.

 

 

Am mers pe principiul „piaţa conduce, guvernul simplifică şi facilitează”. Este corect şi echitabil ca în final, eforturile IMM-urilor să fie cele care le determină succesul. Avem nevoie de un mediu mai liber, în care antreprenorii şi întreprinderile familiale să poată prospera şi unde spiritul antreprenorial să fie recompensat. Este primul obiectiv din cele 10 ale Small Business Act, promovate de Comisia Europeană.

Prin urmare, vorbim despre fapte, nu despre intenţii. Până în luna mai 2012 am diminuat la jumătate povara administrativă fiscală, prin eliminarea şi comasarea a 237 taxe şi tarife, din aproape 500 existente în 2008. Am creat portalul virtual unic de informare pentru întreprinderi One Stop Shop. Am iniţiat şi coordonat personal reducerea perioadei de înfiinţare a unei firme, măsură care a fost pusă în aplicare începând din luna februarie 2012. Nu doar România se confruntă cu aceste probleme. Nu doar România depune eforturi în aceste direcţii. Toată Europa o face.

Guvernul francez a pus în practică ideea de simplificare, pornind de la măsurarea complexităţii percepute de cei care interacţionează cu sistemul administrativ. Ultimele rezultate demonstrează scăderea dificultăţilor percepute de mediul de afaceri cu 25% în cazul „evenimentelor” prioritare (de pildă, procedurile pentru a deschide o nouă filială). Simplificarea este principală metodă de măsură a calităţii guvernului.

Viziunea pentru viitor a oricărui guvern este dezvoltarea abilităţii de a reacţiona rapid şi eficient la nevoile actuale.

Rezultatele s-au văzut: în Raportul privind uşurinţa de a face afaceri publicat recent, am urcat 18 locuri faţă de anul trecut la plata taxelor. Numărul mediu de plăţi pe care trebuie să îl facă firmele a scăzut drastic, de la 113 plăţi la doar 41. Mai e loc suficient pentru noi îmbunătăţiri.

Am simplificat procedurile de înregistrare pentru deschiderea unei afaceri. Comparativ cu anul trecut, durata înfiinţării unei firme s-a redus cu 4 zile.

Am facilitat obţinerea unui credit pentru antreprenori ca urmare a consolidării cadrului juridic prin intrarea în vigoare a noului Cod Civil în octombrie 2011. Raportul Doing Business 2013 ne semnalează că ocupăm cel mai bun loc la uşurinţa de a obţine credite: poziţia a 12-a în lume. E vorba de proceduri, întrucât, în realitate, creditarea este cvasi-blocată acum în economia sufocată de criză.

 

 

Sarea şi piperul care dau gustul creşterii economice rămân competitivitatea şi inovarea. Este valabil atât în UE, cât şi în România. Prin urmare, am creat Programul de vouchere de inovare dedicate IMM-urilor, care le oferă posibilitatea de a încheia parteneriate cu instituţii de cercetare-dezvoltare în vederea modernizării tehnologice şi a creşterii gradului de inovare.

Inovarea este susţinută şi prin fondurile europene. De pildă, încă sunt deschise operaţiunile 2.3.1. Sprijin pentru start-up-urile şi spin-off-urile inovative şi 2.3.3 Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor din cadrul POS CCE.

Nu este suficient să oferim surse de finanţare IMM-urilor. În acelaşi timp, e necesar să sprijinim tinerii în dezvoltarea afacerilor, să valorificăm potenţialul femeilor. Prin programele implementate sub guvernarea PDL aceasta am făcut. Amintesc aici Programul Mihail Kogălniceanu, Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri, Programul Start sau Programul Cumpără Româneşte în care am pus mult suflet, minte şi luni de muncă. Mai e tare mult de lucru şi Ţara Oaşului are nevoie de suportul unor oameni pricepuţi şi bine intenţionaţi.

Andreea PAUL
Vicepresedinta PDL, Candidata ARD in Colegiul 1, Satu Mare
www.andreeapaul.ro

 

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns