Asculta acest articolMedicii vor testa miercuri un dispozitiv cu insule pancreatice ce va fi implantat unei femei de 34 ani care suferă de zece ani de diabet insulino-dependent, a anunţat marţi profesorul Irinel Popescu, directorul Centrului de chirurgie generală şi transplant hepatic Fundeni.
Potrivit acestuia, este pentru prima dată în România când se încearcă implantarea acestui dispozitiv cu insule pancreatice umane şi a doua oară în lume, intervenţia fiind realizată pentru prima dată în Germania.
Profesorul dr. Constantin Ionescu Târgovişte a menţionat că este vorba despre o femeie care are un copil şi şi-ar mai dori unul.
“Pacienta a acceptat să facă această intervenţie întrucât speră să scape de cele patru injecţii pe care trebuie să şi le administreze zilnic. Pe lista de aşteptare mai sunt încă patru pacienţi. Costurile intervenţiei sunt foarte mari, în jur de 200.000 de euro, dar aceste cinci intervenţii vor fi suportate de un consorţiu din care fac parte Germania, Israel, SUA şi România”, a spus profesorul Ionescu Târgovişte.
El a precizat că intervenţia are un grad de risc pe care pacienta şi l-a asumat iar dacă intervenţia nu va reuşi, ea va reveni la tratamentul iniţial. “Dispozitivul se pune subcutanat, dacă nu merge îl scoatem şi revenim la tratamentul iniţial”, a arătat Ionescu Târgovişte.
Profesorul Irinel Popescu a explicat că, după cum se ştie, la nivel internaţional există mari speranţe legate de transplantul de celule.
“Dacă transplantul de organe întregi e deja pus la punct pentru inimă, ficat, rinichi, transplantul celular este într-o fază încă incipientă, chiar şi la nivel internaţional. Transplantul cu celule ar putea fi o mare speranţă pentru pacienţii care au nevoie de susţinerea unor organe”, a afirmat Irinel Popescu.
Centrul de chirurgie generală şi transplant hepatic Fundeni are un laborator de celule care se află în sediul IOB şi care are două componente: una pentru celule stem şi o alta de celule pancreatice.
“Izolarea celulelor pancreatice este un proces destul de complex, pentru că de la organul întreg, aşa cum îl ştim, se ajunge la a separa doar insulele, deci acele celule care produc insulină. Acest proces implică mai întâi o digestie enzimatică a pancreasului, care îndepărtează structurile fibroase, deci scheletul organului ca atare. Cu ajutorul unui aparat inventat de un cercetător american de origine italiană, Camillo Ricordi, aşa-numitul aparat Ricordi, se ajunge să obţinem un extract de celule, nu neapărat numai insule, ci toate tipurile de celule pe care le conţine pancreasul şi care sunt puse mai departe într-un separator, de fapt, o pompă centrifugă şi care separă prin centrifugare insulele. Acestea sunt celulele care ne interesează, acestea sunt insulele care produc insulină. Pe tot acest parcurs există un proces de evaluare calitativă, se numără insule, pentru că este important să fie un anumit număr de insule”, a explicat prof. Popescu.
Tot acest proces se produce într-un mediu suprasteril, pentru a evita orice potenţială infecţie a celulelor.
“Totodată, se evaluează aspectul şi calitatea celulelor. În final, este un incubator în care ele pot fi păstrate într-un mediu de cultură în care există chiar posibilitatea de a se înmulţi, deci de a obţine un număr mult mai mare de celule decât cel iniţial, care este estimat la circa 5.000 pe kg corp. Astfel că la un donator de 70 de kg ne aşteptăm la 350.000 de celule pancreatice”, a arătat directorul centrului de transplant hepatic Fundeni.
Discuţia privind această intervenţie a început încă din primăvară.
“În primăvară, am discutat despre intenţia de a încapsula aceste celule într-un aparat care ulterior să fie implantat unui pacient diabetic. Aparatul conţine o serie de filtre, care permit, pe de o parte, substanţelor nutritive din organism să ajungă la celule şi să le hrănească, în afara oxigenului care se injectează permanent din exterior, şi pe de altă parte, împiedică celulele sistemului imun al organismului să atace celulele pancreatice şi să le distrugă. Orice corp străin introdus într-un organism atrage după sine imediat un atac din partea sistemului imun al organismului. Filtrele pe care le conţine aparatul, teoretic, evită agresiunea imunologică şi protejează celulele care secretă insulina de efectele nedorite ale agresiunii imunologice”, a adăugat medicul.
Potrivit specialiştilor, în cazul în care testările clinice vor fi pozitive, speranţele pentru viitor sunt foarte mari.
“Cea mai mare speranţă se leagă de posibilitatea de a substitui celulele umane cu celule de la animale transgenice, în mod particular de la porc transgenic, care ar permite fabricarea pe scară industrială a acestui aparat. Sunt foarte multe precauţii care trebuie luate şi totdeauna primează siguranţa pacientului. Acest întreg proces tehnologic are destul de multe puncte sensibile, or, în măsura în care nu sunt toate acoperite, nu este bine să ne grăbim, implantarea clinică putând fi amânată. Se poate ajunge la acest pas doar atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile în deplină securitate”, a subliniat profesorul Irinel Popescu.
El a spus că din punct de vedere tehnologic, adică al procesului de preparare a insulelor, procedura este în momentul de faţă destul de bine pusă la punct la Institutul Fundeni.
“Şi pe datele preliminare pe care le-am obţinut sau simulat putem obţine controlat aceeaşi producţie de celule pancreatice ca şi cele menţionate în tratatele internaţionale. Au fost parcurşi paşii tehnologici ai acestui program. Avem emoţii, sigur, pentru etapa clinică. Dacă totul reuşeşte şi dacă aceste insule corespund calitativ, încapsularea va avea loc în cursul acestei seri şi transplantul în cursul dimineţii de mâine. Este pentru prima dată când se face un astfel de transplant în România şi a doua oară în lume, prima dată fiind în Germania”, a adăugat şeful clinicii.
Potrivit medicului, cea mai mare problemă pentru pacient este cea imunologică. Acest aparat este primul care îl protejează.
Avantajul pentru pacient este că beneficiază constant de insulina produsă de organism, insulina umană oferind o calitate mult mai bună vieţii diabeticului.
“El va trebui să respecte un anumit regim, pentru că diabetul este o boală foarte complexă. Diabeticul este foarte ajutat de acest aparat, dar el nu substituie tot restul regimului ce trebuie urmat şi nici dozele de insulină ajutătoare. Ceea ce s-a făcut până acum la Constanţa şi în Bucureşti a fost transplant de celule stem, care ulterior se transformă în insule pancreatice care secretă insulină”, a precizat profesorul Irinel Popescu.
Fii primul care comentează