Liviu Dragnea propune proiecte de infrastructură pentru toate judeţele

Asculta acest articol

Membrii comisiilor pentru administraţie din Camera Deputaţilor şi Senat i-au acordat vineri, în urma audierii, un aviz favorabil social-democratului Liviu Dragnea, propus ca ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în cabinetul Ponta.

Un număr de 33 de senatori, membri ai comisiilor de specialitate, au votat pentru un aviz favorabil, iar patru senatori au votat ‘împotrivă’, votul fiind deschis, prin ridicare de mână.

În timpul audierii, social-democratul le-a prezentat membrilor comisiilor pentru administraţie din Camera Deputaţilor şi Senat priorităţile pe care le are în vedere pentru viitorul său mandat, precizând că atenţia sa se va orienta, în primul rând, spre reducerea decalajelor de dezvoltare între diferitele regiuni din România, dar şi spre o descentralizare reală a administraţiei locale.

“Realitatea de azi din România este că, din păcate, există dezechilibre majore de dezvoltare în interiorul regiunilor, chiar şi în interiorul unora dintre judeţe, dar şi între regiuni. (…) Consiliile de dezvoltare regională nu au determinat posibilitatea construirii unui concept de dezvoltare unitară în interiorul regiunilor. Aceste consilii nu sunt structuri eficiente în sensul impunerii construcţiei unui plan de dezvoltare în regiunile respective. Din păcate, în cadrul acestor structuri se aprobă proiecte de dezvoltare, dar pe judeţe, însă, prea puţine care puteau fi denumite proiecte de dezvoltare regională. În ce priveşte procedurile de achiziţie, am asistat la foarte multe modificări de acte normative. Astăzi, autorităţile locale sunt puse în situaţia să nu fie foarte sigure că respectă şi legislaţia europeană. Este o situaţie destul de delicată pentru că există foarte multe instituţii în România care verifică, dau avize pentru continuarea procedurii, dar în final nu îşi asumă responsabilitatea”, a declarat Dragnea, vineri, în timpul audierii sale în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Liviu Dragnea a precizat, în acest context, că în noul mandat doreşte încurajarea dezvoltării acelor regiuni mai sărace printr-un “pachet stimulativ” de măsuri.

‘Vom gândi un pachet stimulativ pentru ca zonele care sunt mai jos din punct de vedere al dezvoltării să poată avea acces la o dezvoltare mai accelerată. Cred că este singura modalitate pentru a reduce decalajele existente. (…) Va trebui să elaborăm un plan strategic de dezvoltare pentru a reduce aceste decalajele fiindcă dorim ca regiunile să atingă un grad de dezvoltare egal cu media europeană’, a întărit Dragnea.

De asemenea, social-democratul a făcut referire şi la posibilitatea impunerii unui pachet standard de proiecte de infrastructură pentru toate judeţele.

“Vrem să adoptăm, după o dezbatere cu autorităţile locale implicate şi cu instituţii care au expertiză, un pachet minim de obiective de infrastructură care să existe în fiecare comună din România, în mod obligatoriu – şcoli, salubrizare, apă, canalizare, etc. În ţările civilizate aceste aspecte nu mai sunt probleme, dar noi avem în continuare peste nouă milioane de români care trăiesc la ţară. Dacă în 23 de ani am fi avut o strategie, chiar şi planificată, nu cred că azi am mai fi avut aceste probleme. Dorinţa noastră este ca acest pachet minimal să fie adoptat ca decizie guvernamentală şi pe baza acestuia să aducem fonduri care au stat mulţi ani la alte ministere ca să finanţăm, cu prioritate, astfel de proiecte administrative. (…) Toate fondurile pentru administraţie trebuie să fie toate într-un singur loc, dar trebuie respectat un ghid foarte clar şi simplu”, a mai precizat acesta.

Totodată, Liviu Dragnea s-a referit şi la faptul că decalajele de dezvoltare între regiuni se datorează faptului că resursele financiare sunt concentrate în jurul marilor judeţe – Bucureşti, Craiova, Iaşi, în timp ce alte judeţe rămân fără finanţare pentru proiectele avute în vedere, aceste din urmă judeţe fiind, în opinia sa, ‘un ocean de subfinanţare’.

“Resursele financiare se concentrează în câteva locuri din ţară, iar multe comune rămân fără finanţare”, a adăugat acesta.

Întrebat de membrii celor două comisii pentru administraţie reunite dacă reorganizarea regiunilor va presupune şi comasarea unor comune, Liviu Dragnea a replicat că va trebui avut în vedere interesul cetăţenilor.

‘Sunt 2.800 de comune în România. (…) Au fost foarte multe voci care au spus că sunt prea multe comune, dar punctul meu de vedere este că trebuie făcută o analiză serioasă pentru că, din punct de vedere financiar, sunt într-adevăr prea multe comune, dar din punct de vedere al apartenenţei oamenilor de acolo, nu sunt prea multe. Trebuie să vedem ce e mai important şi să vedem dacă prin comasarea unor comune nu îndepărtăm foarte mult cetăţeanul de la centrul de decizie’, a subliniat candidatul de ministru.

Liviu Dragnea a ţinut să precizeze că procesul de regionalizare trebuie să fie rezultatul unor ample dezbateri publice la care să participe toţi actorii implicaţi şi factorii de decizie fiindcă ‘despre regionalizare nu poate vorbi şi decide o singură persoană’.

‘Dorinţa mea este să concepem împreună acest proces în cadrul unei dezbateri publice largi. Nu cred că este corect ca cineva să vină astăzi, mâine să pună pe masă o hartă şi să spună că aşa vrea să arate judeţele. Este o chestiune prea importantă ca să ne jucăm. Nu cred că de regionalizare poate vorbi şi decide o singură persoană’, a explicat Dragnea, citat de Agerpres.

În ce priveşte procesul de descentralizare, Liviu Dragnea a precizat că nici un Guvern, în ultimii 23 de ani, nu a avut curajul să finalizeze acest proces.

‘Nu s-a reuşit în ultimii 23 de ani să se înceapă, în mod serios, sănătos, chiar curajos un proces de descentralizare reală a sistemului de administraţie publică. Au fost câteva încercări timide la fiecare Guvern, dar nici un Guvern nu a avut tăria şi determinarea politică să ducă procesul de descentralizare şi financiară până la capăt. Am asistat la un proces permanent de delegare de atribuţii şi competenţe către administraţia locală fără însă să li se dea şi instrumentele financiare. (…) Banii sunt la grămadă, Ministerul de Finanţe spune că există bani pentru proiectele locale, dar în realitate nu există. Mai mult, competenţele financiare sunt la nişte instituţii deconcentrate care nu sunt interesate să aibă relaţii cu cetăţeanul. Vorbim de un sistem public care este agresiv cu cei care votează pentru că ei nu sunt numiţi prin votul cetăţenilor. Acest sistem nu are nici un interes să susţină solicitările cetăţenilor. Acest sistem s-a dezvoltat foarte mult în sine şi a devenit foarte încâlcit’, a declarat Dragnea.

Liviu Dragnea s-a referit şi la statutul prefectului, afirmând că ‘din păcate, de când a fost inventată această funcţie, fiecare Guvern a dorit ca reprezentatul său în teritoriu să fie cât mai puternic şi am ajuns la situaţia în care prefecţii au devenit nişte instrumente politice extrem de agresive şi periculoase fiindcă ei nu numai că au umflat aparatul administrativ, dar au căpătat şi nişte competenţe foarte periculoase’.

Un alt obiectiv al mandatului său vizează creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene care vor fi coordonate de minister, prin simplificarea procedurilor tehnice.