Vasile Semac şi Nicolae Rus din Halmeu reclamă modul în care s-a împărţit păşunea din localitate

Asculta acest articol

Marţi, 21 mai 2013, în audienţele organizate de Instituţia Prefectului s-au prezentat cinci persoane din cele 11 înscrise pe listă, şi de această dată problemele de fond funciar şi cele privind împărţirea păşunilor fiind cap de afiş.

O primă problemă la care se caută o soluţie este cea a lui Ioan Vida, de 63 de ani, din Lazuri. Bărbatul a muncit în perioada 1979 – 1984 ca maistru la Fabrica de anvelope Zalău.

Probleme cu anii de muncă în prag de pensionare

Date fiind condiţiile de lucru şi încadrarea în muncă, Ioan Vida ar fi trebuit să poată beneficia pentru un an de lucru o jumătate de an de spor< “Am primit adeverinţă de la fabrica la care am muncit cinci ani în care sunt trecţi cei 2 ani jumate de spor. La Oficiul de Pensii însă mi s-a spus că nu se calculează cei doi ani jumate pentru că s-a modificat legislaţia în 2011. Cum se aplică această legislaţie în cazul meu în condiţiile în care înainte de Revoluţie munceam în condiţii foarte grele şi tocmai din acest motiv se dădeau anii ca spor. În 1984 am fost adus de la Zalău la Satu Mare, să muncesc pentru gospodăria de partid care a făcut aici o vulcanizare. Am muncit cinci ani în gradul 2 încadrat, ceea ce înseamnă 3 luni de spor la un an de muncă. De aici nu îmi este eliberată nici măcar adeverinţă pentru că foştii angajaţi probabil nu au ştiut cum se face încadrarea angajaţilor. Eu am lucrat ca maistru în prelucrarea cauciucului. Pierd în total 4 ani în cartea de muncă din vina cui? Doi ani jumate de pe urma celor cinci lucraţi la Zalău şi un an jumate de aici din Satu Mare. Cer să se facă dreptate”. Cosmin Dorle – şef Serviciu Juridic în cadrul Prefecturii a luat legătura cu directoarea Casei Judeţene de Pensii, Eugenia Sabău, iar Ioan Vida se va prezenta la aceasta pentru a-i fi analzat întreg dosarul şi a se găsi soluţia potrivită.

Nevoiţi să plimbe animalele 8 km pe asflat şi terenurile oamenilor

În audienţele de marţi s-au prezentat şi Vasile Semac şi Nicolae Rus din Halmeu. Amândoi reclamă la Prefectură modul în care s-a făcut împărţirea păşunii în localitate. Vasile Semac a declarat că “din primăvară oile mele pas în şanţuri şi canale. Mie, care am 200 de capete animale, consilierii locali şi secretara primăriei s-au gândit să-mi dea 20 de hectare de păşune la 8 kilometri distanţă de unde mi-e stâna, în mlaştină, iar altcuiva, lui Grigore Dobraş, pentru 80 de oi, că restul până la 800 sunt ale altora, i-au dat 300 hectare de păşune. Contractul pe păşune în cazul meu e pe un an, iar în cazul lui e pe cinci ani. M-a mutat pur şi simplu de unde eram la 8 kilometri distanţă ca să rămână celălalt crescător de animale în locul meu. Ca să străbat distanţa cu animalele trebuie să merg pe asfalt şi să trec pe terenurile oamenilor care îmi dau în cap dacă le distrug culturile, nu?”.

Ideea este susţinută şi de consăteanul său, Nicolae Rus, care a cerut la rândul său sprijin din partea autorităţilor. Cosmin Dorle, le-a explicat ca de fiecare dată crescătorilor de animale că trebuie să îşi asigure pământ dacă vor să crească animale, fie să închirieze, să ia în arendă sau să cumpere suprafeţele necesare şi să ţină cont de faptul că păşunea comunală este administrată de consiliile locale. Specialişti din cadrul Prefecturii se vor deplasa joi la Primăria Halmeu pentru a vedea câte animale au cei trei crescători, Vasile Semac, Nicolae Rus şi Grigore Dobraş.

Cu probleme de fond funciar s-au prezentat Ioan Mureşan din Supur şi Andrei Conţani din Andrid.