Satu Mare şi alte 3 judeţe româneşti accesează bani europeni împreună cu 4 judeţe din Ungaria

Asculta acest articol

Consulul general şi alţi doi consuli ai ţării vecine la Cluj parezenţi la Zilele oraşului

Joi, 30 mai, începând cu ora 10, consulul general al Ungariei la Cluj, Magdó János, însoţit de consul dr. Vízi Gabriella şi consul dr. Szűcs Zoltán, au început o vizită în Satu Mare.

Primul popas l-au făcut la prefectură unde au fost primiţi de subprefectul Cristian Sasu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Adrian Ştef şi de primarul municipiului reşedinţă de judeţ, dr. Dorel Coica.

În timpul întâlnirii s-au dezbătut mai multe teme de interes comun, în primul rând cele prioritare pentru judeţele Satu Mare, Bihor, Cluj şi Arad. Cele patru priorităţi sunt în domeniile< infrastructurii, social, energiei şi reabilitării termice şi a dezvoltării urbane.

După o primă rundă de discuţii, reprezentanţii mass media au fost invitaţi sa aştepte finalul convorbirilor pe coridor unde, consulul general, preşedintele CJ şi primarul au făcut apoi scurte declaraţii de presă.

 Bunicii mamei soţiei consulului au fost învăţători în satul Hrip

Consulul general şi-a început prima intervenţie prin a preciza că este prima sa vizită oficială în Satu Mare dar că, neoficial a fost de mai multe ori în judeţul nostru. Mai mult, a spus dânsul, este legat de judeţul nostru prin aceea că bunicii soţiei sale au fost învăţători în satul Hrip. timp de circa 20-25 de ani.

“Din punct de vedere al Ungariei, Satu Mare este important atât prin faptul că este judeţ de frontieră cu noi, prin faptul că judeţele Szabolcs-Szatmar Bereg şi Satu Mare derulează şi vor să deruleze şi în viitor proiecte transfrontaliere, cât şi datorită numărului mare de locuitori de etnie maghiară din municipiu şi judeţ”, a mai spus dânsul.

Subprefectul Sasu a remarcat coincidenţa vizitei cu Zilele oraşului şi l-a invitat să participe la manifestări, invitaţie acceptată de consul.

Adrian Ştef, după cuvintele de salut şi de bun venit, a spus la început că nu va proceda ca de obicei cu oaspeţii străini prin a prezenta judeţul doarece consulul ne cunoaşte foarte bine, mai ales că a avut cu dânsul întâlniri şi convorbiri şi înaintea vizitei. A vorbit apoi despre relaţiile bune între cele două judeţe vecine şi despre faptul că, împreună cu cea a judeţului maghiar vecin, conducerea CJ Satu Mare a discutat deja despre planuri şi proiecte de colaborare şi despre înfiinţarea unei Asociaţii a celor două judeţe vecine prin intermediul căreia să poată obţine şi mai multe fonduri europene pe proiecte transfrontaliere decât până acum.

Preşedintele CJ a spus în continuare că s-a stabilit o strategie comună între judeţele Satu Mare, Bihr, Arad şi Timiş, privind colaborarea cu cele 4 judeţe vecine din Ungaria, strtategie pe baza căreia, cel mai important obiectiv este accesarea de fonduri europene. În acest sens, a solicitat sprijinul consulului pentru a urgenta o întâlnire între conducerile celor 4 judeţe româneşti şi a celor 4 judeţe maghiare vecine, pentru a-şi armoniza priorităţile.

Magdo Janos a spus că va face tot posibilul în acest sens dar că, atât judeţele româneşti cât şi cele maghiare trebuie să aibă sprijinul guvernelor lor pentru realizarea celor 4 priorităţi pe care judeţele româneşti şi le-au fixat deja. În acest sens, ca un fel de exemplu, a dat situaţia autostrăzii M3 care va avea o variantă către Arad, în timp ce, drumul rapid Satu Mare – Nyregyhaza, din câte ştie, nu se află pe agenda guvernului maghiar.

Primarul Coia i-a răspuns că, imediat după întâlnirea cu colegii maghiari, fiecare factor de răspundere din cele 4 judeţe româneşti va face demersuri la guvern pe linia sa, mai ales că aici în Satu Mare, conducerile judeţului şi a municipiului reşedinţă de judeţ au relaţii foarte bune cu UDMR local şi central. “Noi începem deja lucrările la Centura de ocolire a oraşului şi este foarte important să ştim cât mai repede când se va realiza şi pe unde va intra în România dinspre partea maghiară Drumul rapid Nyregyihaza – Satu Mare”, a spus vorbitorul.

Preşedintele Ştef, ca o concluzie a întâlnirii, a spus că, în principiu, discuţiile s-au axat pe căutarea şi găsirea modelităţilor prin care judeţele româneşti şi cele vecine maghiare pot atrage cât mai uşor fonduri europene în exerciţiul financiar 2014-2020. De asemenea, a spus că este foarte important ca şi judeţele maghiare să-şi stabilească priorităţile cât mai rapid, să le armonizeze cu cele ale judeţelor româneşti şi apoi să înceapă să întocmească proiecte comune pentru a accesa cât mai multe fonduri europene.