Asculta acest articol
Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, luni, o serie de amendamente care îl vizează pe preşedintele României, care va fi definit drept “şef al statului”, mandatul acestuia se va reduce la patru ani, iar PNL şi-a retras amendamentul care impunea interdicţii foştilor preşedinţi.
Membrii Comisiei au adoptat două amendamente propuse de PNL, primul introducând noţiunea de “şef al statului” în cazul preşedintelui României.
“Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării”, a fost amendamentul PNL, adoptat cu 16 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere, relatează Mediafax.
Un alt amendament al PNL adoptat în Comisie prevede că “mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului”.
Totodată, PNL a retras amendamentul prin care se preciza că “preşedintele îşi exercită funcţia cu neutralitate, fără partizanate politice sau de altă natură, iar după expirarea mandatului nu mai poate face parte din partide politice, nu mai poate candida în alegeri şi nu mai poate ocupa funcţii de demnitate publică”.
Președintele nu poate refuza numirea sau revocarea unui ministru
În plus, a fost adoptat un amendament care completează articolul 85 din Constituţie şi prevede că “Preşedintele României nu poate refuza propunerea primului ministru de revocare sau numire a unui membru al Guvernului”.
Totodată, membrii comisiei au adoptat un amendament al PNL care introduce condiţia audierii miniştrilor în Parlament, inclusiv în cazul remanierilor.
Astfel, articolul 85, alineatul 2, care prevede că, “în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului”, ar urma să devină: “În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, după audierea cadidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului”.
De asemenea, a fost respins un amendament PSD prin care se susţinea abrogarea actualei prevederi constituţionale prin care preşedintele poate lua parte la şedinţele Guvernului şi le poate prezida.
Preşedintele reprezintă România la reuniunile UE pe teme de securitate şi politică externă
Comisia comună a Parlamentului pentru revizuirea Constituţiei a decis luni că una dintre atribuţiile şefului statului este aceea de a reprezenta România la reuniunile Uniunii Europene atunci când sunt în dezbatere teme ce ţin de politica externă sau de cea privind securitatea comună a UE.
Astfel, parlamentarii jurişti au adoptat, cu majoritate de voturi favorabile, amendamentul formulat de preşedintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Tudor Chiuariu, potrivit căruia articolului 91 din Legea fundamentală i se adaugă o nouă prevedere, şi anume: ‘Preşedintele reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene având ca temă relaţiile externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene’.
Parlamentul se va putea dizolva singur
Parlamentul ar putea fi dizolvat fie cu votul a două treimi din membrii celor două Camere, fie dacă nu a acordat votul de învestitură pentru Guvern în 30 de zile de la prima solicitare, fie dacă e respinsă propunerea de demitere a şefului statului, conform unor amendamente adoptate luni în Comisie.
Grupurile PSD şi PNL au propus două amendamente care au fost adoptate de membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei prin care este reglementată dizolvarea Parlamentului.
Astfel, actualul articol 89 din Constituţie ar urma să fie modificat şi să devină: “După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a preşedinţilor partidelor, alianţelor sau formaţiunilor parlamentare, Preşedintele României dizolvă Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 30 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin a unei solicitări de învestitură”.
Un alineat nou propus şi agreat de membrii Comisiei de revizuire stabileşte că “preşedintele dizolvă Parlamentul dacă o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere”.
Totodată, Comisia de revizuire a adoptat de principiu o a treia variantă dizolvare a Parlamentului, în situaţia în care este respinsă propunerea de demitere a preşedintelui României.
Iniţiatorii moţiunilor de cenzură ar putea fi obligaţi să-şi desemneze un succesor
Iniţiatorii moţiunilor de cenzură ar putea fi obligaţi de Constituţie să-şi desemneze un succesor, dacă modificarea va fi adoptată de Comisia de revizuire a Legii fundamentale, după ce conducerea Uniunii Social Liberale a discutat luni introducerea în proiectul de revizuire a Constituţiei a unor reglementări care întăresc controlul Parlamentului.
Preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, preşedinte al Senatului şi copreşedinte al USL, a precizat, într-o conferinţă de presă, că a fost convenită o formulă pentru a contribui la stabilitatea politică şi guvernamentală – introducerea moţiunii de cenzură constructive -, şi anume, atunci când se iniţiază o moţiune de cenzură, iniţiatorii să propună şi un succesor capabil să formeze o majoritate.
Crin Antonescu a menţionat că astfel de moţiuni vor putea fi iniţiate în aceleaşi condiţii de până acum.
“Avem o formulă care va contribui, sper, la stabilitatea politică din această ţară şi la stabilitatea guvernamentală. Avem noutatea introducerii aşa-numitei în alte ţări moţiuni de cenzură constructive. Cu alte cuvinte, atunci când se iniţiază moţiune de cenzură împotriva Guvernului, iniţiatorii trebuie să propună şi un succesor, adică în calitate de semnatar al unei moţiuni de cenzură, evident, în condiţiile care existau şi până acum, cu numărul respectiv de parlamentari, propun să cadă primul-ministru şi guvernul său şi în succesiune să vină X, pe care îl consider capabil să formeze o majoritate”, a explicat Antonescu.
El a argumentat că aceasta este o formulă folosită şi în alte ţări, în Germania de exemplu şi aceasta nu duce propriu-zis la întărirea puterii primului-ministru sau a Guvernului, dar previne situaţii de instabilitate, de criză prelungită în momentul căderii unui guvern.
“Da, guvernul poate să cadă în orice moment dacă majoritatea parlamentară o doreşte, dar acea majoritate parlamentară trebuie să propună soluţia de succesiuni. Şi în sensul acesta lucrurile vor fi cu atât mai clare”, a completat preşedintele Senatului.
O schimbare în viitoarea Constituţie va viza şi introducerea moţiunilor simple.
“O moţiune simplă, care cere schimbarea unui ministru va fi discutată în Camerele reunite şi, dacă întruneşte majoritatea voturilor, va atrage automat demiterea respectivului ministru, pentru că nu poţi rămâne ministru, chiar dacă ai, să zicem, încrederea primului-ministru sau a colegilor tăi, dacă nu mai ai încrederea unei majorităţi a Parlamentului”, a precizat liderul USL, citat de Agerpres.
Crin Antonescu şi-a exprimat speranţa ca activitatea Comisiei de revizuire a Constituţiei să se încheie spre sfârşitul acestei săptămâni. “Sigur, dezbaterile vor continua”, a adăugat acesta.
În noua Constituţie CSAT ve va numi Consiliul Naţional de Securitate
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat luni că USL a convenit asupra modificării în Constituţie a denumirii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care ar urma să se numească Consiliul Naţional de Securitate.
“Am convenit să facem o modificare de denumire, rămânând exact aceleaşi atribuţii, dar să înlocuim titulatura de Consiliu Suprem de Apărare a Ţării, care sună aşa un pic din alte vremuri, cu Consiliul Naţional de Securitate, care are exact acelaşi atribuţii pe conţinut”, a explicat Antonescu, într-o conferinţă de presă, după şedinţa USL.
Parlamentarii care pleacă din partid își vor pierde mandatul
USL a agreat, luni, ca principiul potrivit căruia parlamentarul care îşi schimbă partidul şi se înscrie în alt partid să-şi piardă mandatul să fie trecut în noua Constituţie, astfel încât acesta să fie valabil indiferent de sistemul electoral adoptat.
Întrebat cum se va reglementa pierderea mandatului unui parlamentar care migrează, dacă se merge pe sistem electoral de listă, care nu instituie posibilitatea organizării unui referendum la nivel local, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a precizat că se va institui în noua Constituţie o măsură prohibitivă în acest sens.
“Formula asupra căreia eventual vom reveni printr-un vot nu e tocmai, din acest motiv, cea care prevedea un referendum sau un re-call, ci va fi aceea a unei măsuri prohibitive, în sensul pierderii automate a mandatului în momentul în care un parlamentar intrat pe listele sau sub sigla unui partid, indiferent de sistemul electoral, părăseşte acel partid”, a precizat Antonescu.
La rândul său, premierul Victor Ponta a spus că prevederea constituţională referitoare la traseism în cazul parlamentatrilor va fi similară situaţiei actuale a primarilor.
“Va fi ca la primari. Nu vom acoperi situaţia pe care am avut-o cu unii primari care rămân în partid şi fac opoziţie internă. Dacă găsim în cursul acestei săptămâni o soluţie şi pentru această ultimă parte, ar fi excelent. Deocamdată, însă, votăm – şi e foarte bine să avem în Constituţie – principiul că parlamentarul care-şi schimbă partidul şi se înscrie în alt partid îşi pierde mandatul”, a spus Ponta.
Fii primul care comentează