Asculta acest articol
Proiectul Irinei Broboană atinge un subiect aproape neexplorat în arta contemporană românească, propunând un traseu susținut de multiple straturi de citire. Pornind de la o istorie personală artista pune sub observație condiția copiilor din centrele de plasament, făcând o trecere de la contextul unei țări din fostul bloc comunist (România) la unul occidental, cel al anilor 1960 din Marea Britanie. Vernisajul expoziției de la Galeria Călina din Timișoara va avea loc luni, 15 iulie 2013, de la ora 18.
În ciuda importantelor diferențe socio-politice, problema rămâne aceeași: copilul abandonat sau semiabandonat trăiește, dincolo de granițele geo-politice și culturale, aceeași traumă de identitate.
Memoria personală, subiectivă și selectivă a Irinei Broboană, care și-a petrecut o parte din adolescență (între anii 1992-1999) la școala înființată de bunicul ei, Școala Ajutătoare Băbeni din județul Vâlcea, activă din anul 1974, devenind din 2007 Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Băbeni, în absența unei arhive, a identificat repere concrete în povestea lui Philip J. Howard, care a scris o carte despre experiența sa dintr-o casă de copii de la mijlocul anilor 1960 în Mara Britanie: Philip A Strange Child. Numărul 44783 este numărul de identificare al lui J. Howard luat în plasament la Highfield Branch of The National Children’s Home din Harpenden Herts.
Potrivit curatoarei Olivia Nițiș, desenele Irinei Broboană decupează secvențe dintr-un film documentar al lui Les Ward, “Life at Desford Approved School in 1966”, care suprinde dincolo de comentariile de suprafață ale angajaților, atmosfera tensionată a unei școli de corecție pentru băieți. Maxima disciplină și regulile interioare de factură auster-militară sunt temperate de momentele contrastante ale unor plimbări în liniștea naturii și de mărturiile unor copii confruntați cu marginalizarea socială, privați total sau parțial de experiența mediului familial.
Fii primul care comentează