Asculta acest articol
Pîrvulescu a acordat un interviu AGERPRES în care vorbeşte despre “jocurile politice” ale preşedintelui Traian Băsescu, dar şi ale PSD cu privire la viitoarele alegeri prezidenţiale şi la organizarea unui referendum privind modificarea legii fundamentale. Pîrvulescu analizează totodată principalele observaţii pe care Consiliul Legislativ le-a punctat în avizul dat propunerii de revizuire a Constituţiei.
AGERPRES: Domnule profesor Pîrvulescu, subiectul revizuirii Constituţiei a revenit în atenţia opiniei publice, odată cu decizia judecătorilor Curţii Constituţionale de a respinge ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către preşedintele Traian Băsescu privind modificările aduse legii referendumului, prin care se impune un prag de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale. Cum comentaţi faptul că şeful statului a anunţat că va promulga Legea referendumului pe 14 decembrie la ora 23,59 şi în prezenţa presei?
Cristian Pîrvulescu: Nu este o noutate şi răspunsul este foarte simplu: este un calcul politic pe care l-a făcut preşedintele Băsescu. În principiu, ideea de a nu organiza un referendum la data alegerilor e bună. Este susţinută şi de Comisia de la Veneţia. E adevărat, însă, Curtea Constituţională a introdus prevederea aceea prin care legea referendumului va fi valabilă după un an de la data promulgării, prevedere preluată din propunerile Comisiei de la Veneţia care făcea recomandarea: nu modificaţi cu un an înaintea unui eveniment electoral regulile jocului. Practic, odată cu legea referendumului, CCR a introdus cât se poate de clar acest principiu în România.
Calculul preşedintelui Băsescu este, cum spuneam, unul politic. Va crea foarte multe probleme adversarilor săi din USL, pentru că, atâta vreme cât regulile de funcţionare a viitoarei preşedinţii nu sunt clare, intenţia PSD-ului de a avea un candidat va fi din ce în ce mai evidentă, mai vizibilă şi probabil va duce la apariţia unui candidat PSD, va duce la ruptura USL-ului şi, în felul acesta, va crea o marjă de manevră mai mare preşedintelui în ultimul moment. Traian Băsescu este la un an înaintea încheierii ultimului său mandat. Nu are un timp foarte lung de acţiune. Promulgarea legii în ultimul moment îi va da posibilitatea să împiedice organizarea unui referendum la data alegerilor prezidenţiale şi va fi foarte clar – viitorul preşedinte al României va acţiona în cadrul actualei Constituţii. În plus, al doilea tur al alegerilor prezidenţiale nu poate avea loc mai târziu de 14 decembrie. Acest joc politic îi dă câştig preşedintelui pentru moment, cu sprijinul CCR, căci legea referendumului a fost amânată în discuţia Curţii foarte multă vreme, astfel încât s-a ajuns în situaţia în care preşedintele este în deplina libertate de a decide când semnează şi semnează sâmbătă seară, la ora 23,59, împiedicând în felul acesta referendumul.
AGERPRES: Dumneavoastră vedeţi oportună introducerea pragului pentru referendum?
Cristian Pîrvulescu: Dacă la celelalte alegeri europene, locale, parlamentare, prezidenţiale nu există niciun cvorum, de ce l-am folosi la referendum? Eu cred că ar fi mai bine să precizăm în ce domenii nu se pot organiza referendumuri. Spre exemplu, pentru impozite. Una din aşteptările mele era ca în textul acestei Constituţii să se introducă referendumul de iniţiativă cetăţenească şi a fost o propunere a Forumului Constituţional care nu s-a regăsit în forma finală a proiectului. Mie mi se pare foarte important ca şi cetăţenii să poată organiza la rândul lor referendum. De ce nu ar avea cetăţenii disponibilitatea asta? În ţările democratice, o au. Ar trebui să o aibă şi în România.
AGERPRES: Cum vedeţi faptul că membrii Comisiei comune a Parlamentului pentru revizuirea Constituţiei îşi vor relua activitatea anul viitor, pe 27 ianuarie?
Cristian Pîrvulescu: Probabil că deja s-a stabilit această dată. Nu ştiu dacă este o convocare oficială sau nu. În ceea ce priveşte Forumul Constituţional, noi nu am fost în niciun fel anunţaţi. În timpul lucrărilor din vară, Forumul a fost permanent reprezentat. Acum nu am fost anunţaţi. Dincolo de asta, cred că nu există, la nivelul partidelor politice, niciun fel de presiune câtă vreme au la dispoziţie foarte mult timp – aproape un an – şi câtă vreme nu exista o clarificare a situaţiei referendumului nu s-au grăbit să încheie.
De ce era important pentru USL şi, în special, pentru PSD? Era important ca regula privind funcţionarea Guvernului să fie clară, pentru că, dacă actuala Constituţie rămâne în vigoare, există posibilitatea ca între preşedinte şi prim-ministru să apară un conflict care să blocheze ţara, ceea ce şi vedem în situaţia bugetului. Este evident că viziunea părinţilor fondatori, din 1990-1991, nu a avut deloc în vedere situaţia de coabitare conflictuală, aşa cum s-a întâmplat în România deja în două rânduri – Guvernul Tăriceanu şi Guvernul Ponta. Constituţia trebuie să rezolve această problemă, pentru că România nu îşi permite luxul să aibă blocaje cum este cel privind bugetul. Trebuie să se stabilească foarte clar cine are responsabilitate în ceea ce priveşte problemele guvernamentale – preşedintele sau premierul.
Pe de altă parte, Traian Băsescu speră ca, în această perioadă, formaţiunile politice care îl sprijină să poată să fie mai coerente şi să obţină un rezultat bun, poate chiar surprinzător, la alegerile prezidenţiale. Într-un an de zile se întâmplă atât de multe lucruri şi orice se poate întâmpla. Va fi foarte important şi ce se întâmplă la alegerile europene din 25 mai, care va fi direcţia pe care o ia Europa, pentru că dacă Europa va lua o direcţie clară, incontestabilă atunci lucrurile vor fi mai clare şi în România. Dar, dacă Europa intră într-o criză accentuată, atunci şi în România lucrurile pot evolua spectaculos.
AGERPRES: Premierul Victor Ponta spunea că propunerea de revizuire a Constituţiei ar putea rămâne vreme de “şase-şapte luni” în dezbatere publică, urmând să intre pe parcusul său legislativ în luna septembrie. Credeţi că, în aceste condiţii, va mai putea fi posibilă organizarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei la finele anului 2014. Care vă aşteptaţi să fie prezenţa românilor la urne?
Cristian Pîrvulescu: Este foarte greu. Iarna? După alegerile prezidenţiale? Chiar 30% este o cifră mare. Un moment important vor fi alegerile europene, pentru că atunci vom vedea cât de mult se mobilizează românii. Dar va fi nevoie de o organizare extraordinară şi ar fi nevoie în continuare de USL ca, eventual, după alegerile prezidenţiale să se poată organiza acest referendum, ceea ce în principiu nu ar fi neapărat rău. Am avea o dezbatere, pe de-o parte, despre Constituţie şi o alta despre mandatul prezidenţial, dar ţinând cont şi de modificările pe care le propune Constituţia. Mi-e greu să cred că vor putea organiza până la finalul anului 2014 acest referendum. Nu este însă imposibil. Depinde foarte mult de acordurile în interiorul majorităţii. Nu este o chestiune care ţine de partea tehnică a organizării alegerilor şi referendumului, ci de coerenţa politică a celor care se află la guvernare. Mă aştept însă ca toate energiile şi emoţiile politice să se consume în alegerile prezidenţiale. E adevărat, referendumul poate fi organizat înainte de alegeri, dar, mergând pe regula constituţională existentă în momentul de faţă, respectiv cu prezenţă de 50%. Eu cred că la alegerile prezidenţiale ne-am putea aştepta la o prezenţă de 50%.
AGERPRES: În avizul dat propunerii de revizuire, Consiliul Legislativ a criticat prevederea prin care Parlamentul este definit ca “forul suprem” de dezbatere şi de decizie al naţiunii, precizând că sintagma vine în contradicţie cu prevederile constituţionale potrivit cărora suveranitatea naţională aparţine poporului român. Care este punctul dumneavoastră de vedere legat de rolul pe care Parlamentul ar trebui să îl aibă?
Cristian Pîrvulescu: Nu trebuie să uităm că Parlamentul nu este un simplu for legislativ, ci este o instituţie de dezbatere parlamentară. Parlamentul este tribuna sau instituţia în care se negociază cele mai importante probleme şi totul depinde de reprezentarea politică. Vă dau un exemplu: dacă ecologiştii ar fi fost în Parlament în momentul acesta, manifestaţia împotriva Roşiei Montane şi a gazelor de şist nu ar mai fi fost atât de importantă pentru că totul se negocia în Parlament. Dar, neputându-se negocia în Parlament, şi asta este o problemă a sistemului politic românesc, ele se negociază în stradă şi aşa se va întâmpla de foarte multe ori.
De fapt, ceea ce doreau partidele politice majoritare prin această modificare era să dea un rol mai clar Parlamentului. Dar eu cred că nu era nevoie, pentru că Parlamentul este deja o instituţie importantă în România, deoarece poate suspenda preşedintele şi ştim că a făcut-o deja de două ori, în 2007 şi în 2012. Asta arată că România este, din punctul meu de vedere, mai degrabă un regim parlamentar decât unul semiprezidenţial. Preşedintele nu are putere, dar Parlamentul îl poate suspenda, cerând naţiunii să îl demită. Parlamentul propune, naţiunea dispune. Înţeleg critica Consiliului şi sunt convins că această critică va veni şi din partea Comisiei de la Veneţia.
AGERPRES: Totodată, se propune ca numărul deputaţilor să nu depăşească 300. Ce se întâmplă însă cu reprezentarea în Senat? Consideraţi că şi acest articol ar trebui regândit pentru a include – ca număr – şi senatorii în prevederea constituţională legată de structura Parlamentului?
Cristian Pîrvulescu: Mie mi se pare oricum o idee năstruşnică să limitezi numărul de parlamentari. Dar, pentru că a fost o discuţie întreagă despre numărul de Camere, dar şi pentru că voinţa politică este clară să menţină bicameralismul, s-a preferat să se ofere această compensaţie – un număr fix de parlamentari, respectiv 300 pentru deputaţi. Şi dacă sunt 300 de deputaţi, atunci vor trebui să fie 150, poate 120 de senatori. Asta va crea destul de multe probleme, dar este mai degrabă o improvizaţie şi, din acest punct de vedere, trebuie să spunem că, din nefericire, în acest text există destul de multe improvizaţii.
AGERPRES: Propunerea de revizuire mai prevede că nu se pot constitui noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii, iar Consiliul recomandă eliminarea articolului respectiv. În situaţia în care această prevedere rămâne în proiectul viitoarei Constituţii, credeţi că ea va conduce la o schimbare a calităţii clasei politice din România şi la combaterea traseismului politic?
Cristian Pîrvulescu: Traseismul politic nu are legătură cu structura legislativă şi constituţională, ci are legătură cu moralitatea politicienilor. Câtă vreme în România politica nu se face pe bază ideologică şi politicienii nu au credinţă, nu au valori sau foarte puţini au credinţe şi valori, traseismul va exista într-o formă sau alta. Există însă o problemă foarte importantă. Parlamentul este definit ca fiind o instituţie asupra căreia nu se pot exercita niciun fel de presiuni. De aceea, este interzis în toate Constituţiile democratice, direct sau indirect, mandatul imperativ. Altfel spus, votanţii nu pot trage la răspundere un parlamentar. Ca urmare, parlamentarul poate oricând să părăsească un partid politic şi să rămână independent sau să treacă pe listele altui partid politic.
Eu am fost categoric împotrivă şi nu cred că aceste lucruri pot modifica în vreun fel comportamentul politic. De exemplu, au modificat Statutul aleşilor locali. Un primar dacă părăseşte partidul politic, dacă îşi dă demisia îşi pierde mandatul. Ca urmare, foarte mulţi primari care acţionează în interesul altui partid rămân formal în partidul politic respectiv, iar partidul nu-l demite pentru că pierde reprezentativitatea la nivel local. Deci nu au rezolvat problema traseismului. Problema traseismului ţine de modul în care se face politica în România, de modul în care se distribuie resursele. Atunci oamenii se vor orienta după resurse. Nu am văzut foarte mult traseism în favoarea opoziţiei decât în momentul în care era clar că opoziţia merge la putere, adică în 2012, înaintea moţiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Ungureanu.
Dar, altfel, traseismul are o direcţie clară: spre cei care se află la guvernare, pentru că împart resursele. Cred însă că am putea introduce o formă de recall, adică de revocare, respectiv să-i putem revoca în anumite condiţii pe parlamentarii care îşi schimbă, spre exemplu, partidul politic. Asta am putea să o introducem fără să afectăm însă statutul parlamentarului.
AGERPRES: Şi domeniul Justiţiei a fost amendat. De ce consideraţi că s-a simţit nevoia acum ca în legea fundamentală să fie introdusă şi prevederea privind modalitatea de revocare din funcţie a membrilor CSM?
Cristian Pîrvulescu: Pentru că nu au putut fi revocaţi. A fost o încercare de revocare a unor membri CSM în 2013 şi, în final, aceştia nu au fost revocaţi, deşi s-a votat majoritar împotriva lor, deci pentru revocare, şi asta pentru că regulile nu erau foarte clare. Atunci CCR a stabilit în ultimă instanţă că aceştia revin în poziţiile pe care le-au avut. Modificarea regulii constituţionale ar clarifica situaţia.
AGERPRES: Credeţi că prin alegerea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii doar din rândul judecătorilor se face o diferenţiere între statutul judecătorilor şi cel al procurorilor? Care este argumentul pentru care s-a impus această modificare?
Cristian Pîrvulescu: Sunt foarte mulţi magistraţi, procurori sau judecători deopotrivă, care propun separarea între cele două părţi – să existe un Consiliu Superior al Magistraturii doar pentru judecători şi unul doar pentru procurori. Să nu existe această confuzie, dintr-un motiv simplu: între cele două branşe ale magistraturii din România nu există o armonie absolută. Există o concurenţă. Concurenţa este importantă, dar această concurenţă poate să afecteze funcţionarea unui domeniu. Câtă vreme CSM este o instanţă profesională care se ocupă strictamente de ce fac judecătorii ca profesie, respectiv procurorii ca profesie, ar fi o formulă aceasta. Eu sper ca, odată cu reluarea discuţiilor comisiei, să se reia şi întâlnirile cu judecătorii şi procurorii fiindcă aceştia sunt interesaţi să intervină mai clar în dezbatere.
AGERPRES: Odată pusă în acord cu observaţiile Consiliului Legislativ, forma definitivă a propunerii de revizuire va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra respectării dispoziţiilor în materie. Deşi este prematur, vă întreb ce şanse credeţi că sunt ca propunerea de revizuire să treacă de acest prim aviz al CCR?
Cristian Pîrvulescu: Este un aviz doar consultativ, dar absolut necesar. Urmează un al doilea aviz după ce se votează în Parlament. Ştim, de exemplu, că în 2010 a existat o propunere de modificare a Constituţiei pe care Guvernul Boc a transmis-o CCR, era o propunere care provenea în mare măsură de la Palatul Cotroceni. Atunci CCR a considerat că multe propuneri erau neconstituţionale. Ceea ce sigur este neconstituţional este orice încercare de a modifica statutul drepturilor în general, care nu pot fi modificate.
Pe de altă parte, se vorbeşte despre avizul neoficial al Comisiei de la Veneţia. Va veni şi un aviz oficial. Atunci când va fi finalizat proiectul de revizuire a Constituţiei, el va fi transmis şi ar fi bine să se întâmple cât mai devreme astfel încât Comisia de la Veneţia să aibă timp să îl dezbată. Comisia de la Veneţia nu are foarte multe întâlniri. Calendarul anunţat arată că acest proiect de Constituţie se va vota în Parlament undeva în toamna anului viitor, ceea ce înseamnă că s-ar cam rata şedinţa Comisiei de la Veneţia. Din câte ştiu, au o întâlnire în septembrie şi alta în decembrie. În septembrie nu o să avem proiect de Constituţie, iar în decembrie vom avea alegerile prezidenţiale. În principiu, cred că ar trebui să se ţină cont şi de calendarul Comisiei de la Veneţia în elaborarea modificărilor la Constituţia României.
AGERPRES: Luaţi în calcul posibilitatea în care noua Constituţie nu va primi aprobarea cetăţenilor? Dacă da, consideraţi că acesta va fi eşecul Comisiei comune a Parlamentului şi al Forumului Constituţional sau va fi din pricina faptului că românii nu şi-au cultivat spiritul civic de a se prezenta la urne atunci când sunt chemaţi să se exprime pe subiecte de interes major?
Cristian Pîrvulescu: Nu ar fi niciun eşec al Comisiei parlamentare, nici al Forumului Constituţional. Forumul Constituţional nu este decât un instrument de asigurare a dezbaterii publice. Eşecul ar fi fost al Forumului Constituţional doar în măsura în care nu am fi avut participare la forum. Participare a existat. Aţi văzut propunerile pe care le-am avut în cadrul forumului, ele sunt cât se poate de divergente, controversate. Nu sunt foarte coerente pentru că societatea românească este aşa.
Este însă un mare risc. Dacă va fi un nu, atunci situaţia devine foarte complicată. De asta au şi redus cvorumul. Pentru un Guvern, un eşec într-un asemenea domeniu este important. Dacă nu se ajunge la referendum, eşecul este al lui Crin Antonescu, preşedintele Comisiei parlamentare. Dacă se ajunge la referendum, eşecul este al Guvernului chiar în mai mare măsură decât al Parlamentului. Şi imaginea politicienilor ar putea conta, pentru că n-ar fi vorba de spiritul civic al cetăţenilor, ar putea să fie vorba de reacţia de adversitate a cetăţenilor. Ar fi un vot împotrivă. Absenţa de la referendum ar putea să fie o exprimare clară a ostilităţii faţă de clasa politică şi ar genera o criză ale cărei consecinţe depind de contextul european şi internaţional, dar care sunt greu de prevăzut.
Fii primul care comentează