CE recunoaşte evoluţia pozitivă a României în 2013

Asculta acest articol

Comisia Europeană a confirmat că România se află în topul performanței macroeconomice din UE în 2013, a declarat, Cristian Socol, consilierul pe probleme macroeconomice al premierului Victor Ponta, el făcând referire la rezultatele grilei de monitorizare a dezechilibrelor economice din statele membre și la mecanismul de alertă 2014 al organismului de la Bruxelles.

“După ce a ieșit din procedura de deficit excesiv în 2012, România confirmă rezultatele economice pozitive. Rezultatele grilei de monitorizare a dezechilibrelor economice din statele membre prezente în The Macroeconomic Imbalances Procedure MIP și Mecanismul de Alertă 2014 arată că economia românească este una dintre cele mai stabile țări din punct de vedere macroeconomic din Uniunea Europeană”, a afirmat Socol, pentru Agerpres.

Potrivit consilierului primului-ministru, “având în vedere corecția în ceea ce privește deficitul de cont curent în PIB din 2013 (ținta de 2% din PIB), România va depăși pragul de sustenabilitate doar la unul din cei 11 indicatori luați în calcul (poziția investițională netă, un indicator la care performează doar țările puternic dezvoltate din UE — 12 țări)”.

“Tabloul macroeconomic din 2013 — consolidarea fiscală calitativă (deficit bugetar de maxim 2,5% din PIB, cel mai mic post-aderare), puternicul proces dezinflaționist (cea mai mică inflație de după 89), ajustarea dezechilibrului extern (deficit de cont curent de maxim 2% din PIB), creștere economică mult peste așteptări, mărirea de patru ori a gradului de absorbție a fondurilor europene și dinamicile record ale producției industriale, a celei agricole și a exporturilor — confirmă convergența sustenabilă către țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, a explicat Socol.

Consilierul pe probleme macroeconomice al primului ministru a adăugat că anul viitor “România va îndeplini criteriile de convergență nominală privind aderarea la Zona Euro — condiționalități privind inflația, rata dobânzii pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publică și fluctuația cursului de schimb—urmând să se concentreze pe creșterea standardelor de convergență reală”.