Autorităţile trebuie să explice de ce nu s-a ajuns mai repede la locul tragediei aviatice de la Cluj

Asculta acest articol

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă va prezenta, marţi, ministrului de Interne, Radu Stroe, un raport detaliat cu privire la intervenţia care a avut loc luni, după accidentul aviatic produs în Munţii Apuseni, au declarat pentru Mediafax oficiali ai IGSU.

UPDATE: 10.30 Au apărut informaţii potrivit cărora STS a dat greşit coordonatele. Locul producerii accidentului aviatic din Munţii Apuseni a fost stabilit pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, informaţia fiind pusă la dispoziţia instituţiilor ce au participat la operaţiunea de căutare şi salvare, informează STS

Potrivit surselor citate, raportul amănunţit va ajunge marţi pe masa ministrului Afacerilor Interne, Radu Stroe.

Ancheta în cazul accidentului aviatic este coordonată de procurorii Parchetului Curţii de Apel şi susţinută de reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, expertizele criminalistice fiind realizate de criminaliştii Poliţiei Române, au mai spus sursele citate.

Pilotul Adrian Iovan şi o studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară din Bucureşti şi-au pierdut viaţa după ce avionul de mici dimensiuni de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, s-a prăbuşit, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba. Unul dintre medicii din aeronavă a reuşi să sune la 112, la ora 16.16, anunţând incidentul.

Ministrul de Interne, Radu Stroe, a declarat, marţi dimineaţă, întrebat despre dificultăţile de localizare a avionului prăbuşit în Apuseni, că răspunsul poate fi găsit la STS Cluj.

În condiţiile în care avionul a aterizat forţat în jurul orei 16.00, iar primii salvatori – pădurari şi localnici, au ajuns la epavă cu aproximativ 6 ore mai târziu, se ridică o întrebare: De ce autorităţile au reuşit să ajungă la epavă de abia după şase ore? Un prim răspuns a fost oferit de şeful Salvamont Sibiu: pe munte, de multe ori metoda localizării prin triangulaţie nu funcţionează, din cauza semnalului telefonic foarte slab.

Şeful Salvamont Sibiu, Adrian David, a explicat într-o intervenţie la RFI că în zona montană este posibil ca identificarea unui apel să fie făcută cu dificultate, chiar dacă este semnal. Potrivit acestuia, apelul la 112 localizarea se face prin triangulaţie, adică în condiţiile în care se deschid trei celule GSM se ştie exact locul de unde este efectuat apelul, dacă se deschid una sau două atunci este foarte greu. Mai exact, apelul poate fi preluat de o antenă care nu este în zona din care acesta s-a efectuat.

Zona Muntelui Petreasa, unde a căzut avionul, este împădurită, cu o înălţime de aproximativ 1.600 metri, iar condiţiile meteo erau nefavorabile, fiind ceaţă densă şi zăpadă care pe alocuri depăşeşte 50 de centimetri.

După aproximativ cinci ore de căutări, epava avionului şi cele 7 victime au fost găsite de un pădurar, care i-a alertat pe salvamontişti şi pe salvatorii ISU. Oficialii ISU au explicat că nu a fost posibilă localizarea exactă prin GPS a avionului, în ciuda faptului că unul dintre medici a avut permanent un telefon mobil funcţional la dispoziţie.

Unul dintre medicii răniţi în accident a declarat că pilotul a încercat să degivreze avionul, moment în care aparatul a început să piardă din altitudine.

Avionul de mici dimensiuni decolase de pe aeroportul Băneasa, iar la bord se afla o echipă medicală care se deplasa la Oradea pentru recoltarea unui ficat pentru transplant. Avionul era pilotat de Adrian Iovan.

Avionul aparţinea Şcolii Superioare de Aviaţie şi a aterizat forţat undeva la graniţa judeţelor Cluj şi Alba, a explicat pentru gândul Monica Dajbog, purtătoarea de cuvânt a MAI.