Asculta acest articolBoard-ul Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat, miercuri, prima și a doua evaluare a acordului preventiv cu România, iar statul va avea la dispoziție o sumă suplimentară de aproximativ 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST), potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Internet a instituției financiare internaționale.
Cele două evaluări au fost realizate la București în luna ianuarie a acestui an de către misiunea FMI condusă de Andrea Schaechter, scrie Agerpres.
La finalizarea evaluărilor, boardul FMI a aprobat o scutire de la îndeplinirea criteriilor de performanță cu privire la balanța fiscală, care a fost ratată cu puțin. De asemenea boardul a aprobat cererea autorităților române de a adăuga o evaluare pe baza performanțelor de la finele lunii iunie 2014. Revizuirea suplimentară va coincide cu consultările pe tema articolului IV și cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.
Boardul FMI a discutat, de asemenea, o evaluare a acordului stand by cu România aprobat în luna martie 2011. Concluzia evaluării a fost că obiectivele programului au fost în mare parte îndeplinite, chiar dacă progresele în privința agendei reformelor structurale sunt inegale și rămân în continuare vulnerabilități.
‘România face progrese în cadrul acordului preventiv. Creșterea economică a atins în 2013 cel mai ridicat nivel de după criză, deficitul de cont curent s-a redus semnificativ, iar inflația a scăzut la un minim istoric. Cu toate acestea, economia și sectorul financiar rămân vulnerabile la șocuri. Implementarea riguroasă a programului este esențială pentru păstrarea stabilității macroeconomice în acest an electoral’, a declarat directorul general adjunct al FMI, David Lipton.
Acesta a subliniat că ținta de deficit bugetar pentru 2014 oferă o nouă ajustare fiscală, sprijinind în același timp o mai mare absorbție a fondurilor europene. Îmbunătățirea cheltuielilor de capital, o mai bună colectare a veniturilor și implementarea sistemelor de control a cheltuielilor sunt priorități cheie. Sunt necesare noi acțiuni în reforma sectorului sănătății și pentru protejarea gospodăriilor vulnerabile la liberalizarea prețurilor la energie.
“Este nevoie de eforturi pentru întărirea transmiterii măsurilor de politică monetară. Sistemul bancar rămâne bine capitalizat, însă autoritățile trebuie să accelereze soluționarea creditelor neperformante și să monitorizeze îndeaproape riscurile de pe urma fenomenului de deleveraging la băncile mamă’, a mai spus Lipton.
Potrivit acestuia, “reformele structurale în sectoarele energiei și transporturilor au făcut progrese. Prețurile la energie electrică pentru consumatorii industriali au fost liberalizate și, de asemenea, vor fi organizate oferte publice inițiale la primele două mari companii energetice. Progrese susținute în reforma companiilor de stat, inclusiv restructurarea companiei de transport feroviar de marfă și reducerea arieratelor vor continua să fie componente critice ale programului’.
Oficialul FMI a menționat că evaluarea a dus la concluzia că obiectivele programului au fost, în mare parte, îndeplinite, chiar dacă progresele cu reformele structurale au fost inegale și rămân în continuare vulnerabilități.
Echipele Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene s-au aflat în vizită la București în perioada 21 ianuarie — 4 februarie 2014, pentru discuții privind prima și a doua evaluare, combinate, în cadrul programului economic sprijinit de FMI prin Acordul stand-by, precum și pentru actualizarea situației programului preventiv cu Uniunea Europeană privind balanța de plăți.
Consiliul directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional a aprobat, la finele lunii septembrie 2013, un nou acord stand-by pe 24 de luni, în valoare de aproximativ 1,98 miliarde de euro (1,75 miliarde DST — Drepturi Speciale de Tragere — n.r.) pentru România..
Autoritățile române au informat FMI că intenționează să trateze acest acord drept unul preventiv, și, în consecință, nu intenționează să folosească banii.
Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internațional, de la declanșarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează pentru anul 2014 o creștere economică de 2,2% pentru România, după un avans de 2,8% înregistrat anul trecut.
Fii primul care comentează