Asculta acest articol
Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, duminică, la alegerile europarlamentare, pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European. Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi concurează pentru a câştiga, în urma scrutinului, un mandat de eurodeputat.
Formaţiunile politice care au propus liste de candidaţi pentru alegerile europarlamentare sunt, în ordinea în care figurează pe buletinele de vot: PDL, PMP, UDMR, Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Forţa Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNŢCD şi PPDD.
Ultimii pe buletinele de vot, care cuprind pe fiecare pagină câte patru patrulatere cu listele de candidaţi, sunt înscrişi candidaţii independenţi, în ordine, începând cu poziţia 16, Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.
Secţii de votare în ţară şi în străinătate
Pentru alegerile de duminică au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii în străinătate pentru alegătorii români aflaţi în străinătate. Potrivit celei mai recente informări, făcută de AEP pe 16 mai, numărul de alegători înscrişi în listele electorale permanente este de 18.226.995. Această cifră va fi actualizată cu o zi înainte de euroalegeri.
De asemenea, un număr de 41 de cetăţeni comunitari care au reşedinţa în Romînia şi-au exprimat dorinţa de a vota pentru alegerea membrilor din România în PE din 25 mai, aceştia fiind înscrişi pe listele electorale speciale ale localităţilor în care îşi au reşedinţa.
Eurodeputaţii sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, mandatul în Parlamentul European fiind de 5 ani.
Aceştia se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, sau pe bază de candidaturi independente.
Cine şi unde votează
Au dreptul de a alege cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua votării inclusiv, definiţi prin lege “alegători resortisanţi”, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate.
Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Îşi pot exprima opţiunea prin vot pentru alegerea eurodeputaţilor români şi alegătorii comunitari, respectiv orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în ţara noastră. Pentru a putea vota, aceştia au trebuit să facă, anterior, cereri în acest sens la primarul localităţii de domiciliu sau de reşedinţă, ei fiind înscrişi în listele electorale speciale.
Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare, potrivit legii. Vor exista şi liste suplimentare pentru aceia care nu se află în localitatea de domiciliu.
“Cetăţenii care în ziua alegerilor se află în localitatea (comună, oraş, municipiu) de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la secţia la care sunt înscrişi în listele electorale permanente. Cetăţenii care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu, îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară”, precizează Biroul Electoral Central.
Alegătorul resortisant şi alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare.
Acestea sunt, în cazul alegătorului retortisant, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.
Alegătorii vor trebui să se prezinte la vot cu orice document eliberat de statul membru al cărui cetăţean este titularul, altul decât România şi care este considerat act de identitate în statul emitent.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.
În listele electorale suplimentare sunt trecuţi şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.
Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în listele electorale suplimentare.
De asemenea, alegătorii resortisanţi care se află în străinătate votează la orice secţie de votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare, la fel ca şi alegătorii resortisanţi care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale.
Cetăţenii români care se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă cu cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru PE în alt stat membru al Uniunii Europene.
Procedura de vot
La secţia de votare, în baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, suplimentară sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea “VOTAT” pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea “VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează.
Potrivit legii, sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila “VOTAT” sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere.
Votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea “VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului.
Urna specială
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială la aceştia pentru a-şi exprima votul.
Urna specială va putea fi folosită şi în cazul persoanelor reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.
La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la această oră se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.
Fii primul care comentează