Prima sesiune parlamentară din 2014 a fost profund politizată, arată raportul IPP

Asculta acest articol

Prima sesiune parlamentară din 2014 a fost una “profund politizată”, votul pe proiectele de lege fiind unul “strict politic”, iar Parlamentul a legiferat ce a primit de la Guvern, susţine Institutul pentru Politici Publice (IPP), într-un raport făcut public miercuri.

Potrivit raportului, în sesiunea care acoperă perioada februarie – iunie 2014, Legislativul a dezbătut şi aprobat cu prioritate documentele primite de la Palatul Victoria, scrie Mediafax.

“Din totalul proiectelor devenite legi, în perioada analizată, 83% au fost propuse de Guvern şi doar 17% de către parlamentari. Se continuă astfel practica întâlnită şi în sesiunile parlamentare anterioare. De exemplu, 89% din legile votate în perioada similară a anului trecut au avut ca iniţiator Guvernul şi doar 11% au fost acte normative iniţiate de către parlamentari”, mai constată IPP.

Institutul arată că, din consultarea bazei de date a Camerei Deputaţilor reiese că, în ultimele 5 luni, au fost înregistrate 347 de proiecte şi iniţiative, dintre care doar 89 au fost primite de la Guvern.

“Cu toate acestea, 29 din cele 32 de legi aprobate şi publicate deja în Monitorul Oficial în sesiunea analizată au Guvernul ca iniţiator. Alte 13 acte normative iniţiate de Executiv au fost trimise la promulgare”, se notează în raport.

Potrivit raportului, în activitatea parlamentară, multe proiecte au fost blocate deşi Uniunea Social Liberală (USL) avea asigurată, în perioada acoperită de prezenta analiză, o majoritate confortabilă atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor.

În raport se arată că divergenţele dintre PSD şi PNL au escaladat la începutul anului, culminând cu destrămarea USL şi că ieşirea PNL de la guvernare a arătat, din nou, că votul asupra proiectelor de lege aflate în dezbatere în Parlament este unul strict politic, iar punctele de vedere şi priorităţile parlamentarilor se schimbă în funcţie de adversarii politici, având prea puţină legătură cu promovarea intereselor cetăţenilor pe care, teoretic, îi reprezintă în Parlament.

În acest sens, în documentul citat se dă ca exemplu poziţia diferită a parlamentarilor PNL privind legea parteneriatului public privat, înainte şi după destrămarea USL.

IPP arată că, la Camera Deputaţilor, liberalii au votat împotriva proiectului, deşi până atunci l-au susţinut şi aprobat atât în comisii cât şi în plen, iar deputaţii UDMR au aprobat legea, deşi la votul anterior, când erau în opoziţie, se abţinuseră de la vot.

Un alt exemplu menţionat este Legea insolvenţei, iniţiată de Guvernul Ponta, textul fiind propus şi asumat în luna noiembrie 2013 de către Ministerul Finanţelor Publice, condus de Daniel Chiţoiu – vicepreşedinte PNL şi viceprim-ministru din partea liberalilor la acea vreme.

În raport se arată că, în 25 februarie 2014, Senatul a respins proiectul de lege, cu sprijinul PNL, iar, la Camera Deputaţilor, legea a fost adoptată de noua majoritate parlamentară (PSD, UDMR, PP-DD, PC, minorităţi), liberalii votând împotrivă şi depunând, ulterior, o sesizare de neconstituţionalitate.