CSM critică proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc

Asculta acest articol

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) atrage atenția că lansarea în spațiul public a unor teme precum autonomia așa-zisului ținut secuiesc reprezintă un potențial de afectare a independenței și prestigiului justiției și o agresiune la principiile statului de drept.

“Lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine — indiferent dacă sunt analiști, jurnaliști, politicieni — în spațiul public a unor teme ce exced cadrului constituțional în materia înfăptuirii justiției în România reprezintă un potențial de afectare a independenței și prestigiului acesteia și o agresiune la principiile statului de drept”, se arată într-o poziție a CSM, făcută publică joi față de proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc.

În calitatea sa de garant al independenței justiției, având în vedere vehicularea și dezbaterea în mass-media a unui proiect privind “Statutul Special al Ținutului Secuiesc din România”, Consiliul reamintește că la Art. 152 privind “Limitele revizuirii” (1) se prevede că “Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

CSM evidențiază prevederile constituționale care se referă la înfăptuirea justiției în România: “Justiția se înfăptuiește în numele legii”, este “unică, imparțială și egală pentru toți” iar “judecătorii sunt independenți și se supun numai legii”.

Un alt argument invocat de magistrații din CSM se referă la statutul judecătorilor, care, potrivit Constituției, sunt numiți de președinte și sunt inamovibili, în timp ce propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența CSM.

În continuare, Consiliul face referire și la prevederile din Legea fundamentală care privesc instanțele, competențele acestora, controlul judecătoresc și faptul că este interzisă înființarea de instanțe extraordinare.

De asemenea, în privința folosirii limbii materne în justiție, CSM arată că procedura judiciară se desfășoară, conform Constituției, în limba română, dar cetățenii aparținând minorităților au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor și pot folosi interpreți.

Alte trimiteri la Constituție în poziția față de proiectul privind autonomia așa-zisului ținut secuiesc au în vedere rolul Ministerului Public și al CSM.