Vinurile din Satu Mare vor fi cunoscute sub indicaţia geografică “Dealurile Sătmarului”

Asculta acest articol

Vinurile sătmărene pot concura cu orice brand cunoscut.

În urmă cu circa o lună, la sugestia mai multor cititori care afirmau că activitatea Consiliului Judeţean (CJ) nu este vizibilă, l-am contactat pe preşedintele consiliului, Adrian Ştef.

Am stat de vorbă cu interlocutorul nostru despre această activitate pe sectoare, de la drumuri, Sănătate, turism şi până la vinurile din judeţ, prea puţin cunoscute deşi, calitativ, pot concura cu orice brand din ţara noastră şi nu numai.

Până acum, vinurile din judeţ se prezentau sub indicaţia geografică “Dealurile Crişanei” dar, după cum am aflat chiar de la începutul discuţiei noastre CJ a demarat procedura de obţinere a indicaţiei geografice “Dealurile Sătmarului” la Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole.

În momentul de faţă documentaţia aferentă este publicată pe pagina de web http<//www.onvpv.ro/, iar după expirarea termenului prevăzut în regulamentul O.N.V.P.V. se va trimite pentru validare către Comisia Europeană. Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef a declarat că în aproximativ două luni indicaţia geografică “Dealurile Sătmarului” va fi publicată în Monitorul Oficial.

Prin acest important demers, vinurile sătmărene îşi vor recăpăta identitatea adevărată, cea cu indicaţia geografică, mai ales că vinurile sătmărene, din punct de vedere cantitativ.

Arealul “Dealurilor Sătmarului” cuprinde 25 de zone şi localităţi

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu indicaţia geografică “Dealurile Sătmarului” care se întinde pe teritoriul judeţului Satu Mare se completează cu următoarele unităţi administrativ-teritoriale< *Răteşti  cu localităţile<Beltiug (satele Beltiug, Răteşti şi Şandra)> *Ardud (satele Ardud, Ardud Vii şi Gherăuşa)> *Viile Satu Mare (satele Viile Satu Mare şi Tătărăşti)> *Socond (satele Socond şi Hodişa), Soconzel, Cuţa şi Stâna> *Supur (satele Dobra, Hurezu Mare şi Racova)> *Săcăşeni (satele Săcăşeni, Chegea)> *Acâş (satul Unimăt)> *Bogdand (satele Bogdand, Babţa, Ser şi Corund)> *Hodod (satele Hodod, Nadişu Hododului, Lelei, Giurtelecu Hododului)> *Homoroade (satele Homorodu de Sus, Homorodu de Jos, Homorodu de Mijloc, Solduba, Necopoi, Chilia)> *Halmeu (satele Halmeu şi Halmeu – Vii)> *Oraşu Nou (satele Oraşu Nou – Vii, Remetea Oaşului şi Oraşu Nou) Prilog, Prilog-Vii, Racşa-Vii> *Tarna Mare (satul Tarna Mare)> *Batarci (satul Tămăşeni)> *Turulung (satul Turulung – Vii)> *Tăşnad cu localităţile Pir (satul Pir), Săuca (satul Săuca), Cehal (satele Cehal, Cehăluţ şi Orbău), oraşul Tăşnad, cu localitatea Tăşnad, oraşul Tăşnad, cu localităţile Tăşnad, Blaja, Raţiu şi Sărăuad> *Carei cu localitătile< municipiul Carei cu localitatea Carei, comuna Sanislău – sat  Sanislău, comuna Ciumeşti.

Primele însemnări privind cultivarea viţei de vie în Satu Mare datează din 1237

Judeţul Satu Mare se află situat pe linia nordică a arealului viţei de vie şi poate de aceea vinurile de aici, obţinute în ultimul bastion al viei, strâng în ele savori unice.

Drumul vinului sătmărean începe din nordul judeţului de la vestitele vii ale Halmeului.

Mărturiile istorice relevă faptul că viticultura reprezintă o îndeletnicire străveche a locuitorilor din această zonă. Dealurile, presărate cu roci vulcanice în urmă cu milioane de ani, când munţii Oaşului îşi aruncau magma fierbinte prin cratere enorme, au dobândit calităţi pedoclimatice excepţionale pentru cultivarea viţei de vie.

Primele însemnări privind cultivarea viţei de vie în judeţul Satu Mare datează din anul 1237.

Conscripţia domeniului cetăţii Sătmar realizată în vara anului 1569 centralizează datele economice ale domeniului, din care aflăm care sunt localităţile din Sătmar unde oamenii au activitate viticolă şi  implicaţia acestei ocupaţii în dezvoltarea comunităţii. Din listele persoanelor recenzate sau nerecenzate aflăm şi nume de familie ce derivă din ocupaţii, pentru noi importante fiind cele derivate din activităţi viticole cum ar fi< Kádár, Borégetö, Korcsolás, Boros.

Istoricul David Prodan aduce informaţii preţioase privind localităţile viticole şi importanţa viticulturii în dezvoltarea Sătmarului.

Aşa aflăm că, în urbariul din 1569 apare notată dijma şi nona din vin numai la unele localităţi< ”…….. în Livada se notează că e deal de vii (promontorium) bun, de unde nu se dă nici o nonă împăratului, ci numai dijma întreagă a vinului. În Ardudul Mic de asemenea nona din vin o primea împăratul, dijma preotul. În Beltiug era deal de vii bun, din care, tot aşa nona venea împăratului, dijma preotului. În Oraşu Nou deal de vii bun, de unde nu dau nici o nonă. Dau însă dijmă împăratului.”

Tot în lucrarea istoricului aflăm şi faptul că< „….. venitul crâşmaritului de la 16 august 1569 până la 15 septembrie 1570  au fost crâşmărite 523 de buţi de vin cu 11998 fl.17 d.”

Scrierile despre crâşmărit şi viile împărăteşti de la Livada, Dobra, Ardud, Beltiug, Tăşnad şi alte vii din Sătmar vorbesc despre obligaţia de crâşmărit de Crăciun, Paşti şi Rusalii.