Asculta acest articolSenatorul PSD Şerban Nicolae a declarat că propunerea sa de modificare a Codului de procedură penală nu a fost făcută pentru demnitari, ci pentru orice cetăţean, şi că a eliminat corupţia dintre infracţiunile pentru care se poate dispune arestarea pentru că aceasta se pedepseşte cu închisoarea.
“N-are nicio legătură cu parlamentarii, textul pe care eu îl propun este aplicat, în egală măsură, în cazul în care el va deveni lege, şi unuia care a furat o găină şi unui ministru care a comis un act de corupţie în exercitarea funcţiei şi oricărei alte persoane”, a spus Şerban Nicolae, la întrebările jurnaliştilor.
Întrebat de ce a eliminat corupţia dintre infracţiunile pentru care se poate dispune arestul, senatorul a răspuns că aceasta este o faptă ce se pedepseşte cu închisoarea, şi nu cu arestul preventiv.
“Din punctul meu de vedere pericolul concret pentru ordinea publică nu este dat de gravitatea faptei. Gravitatea faptei duce la angajarea răspunderii prin pedeapsă, arestarea preventivă nu este o pedeapsă. Eu aş aştepta ca lumea să înţeleagă că arestarea preventivă este o măsură preventivă, care ar urma să prevină ceva. Dacă cineva a comis o faptă de coruţie va fi pedepsit cu închisoare, şi nu cu arestarea preventivă”, a declarat Nicolae, citat de Mediafax.
Întrebat cum poate proiectul său legislativ să protejeze o anchetă penală de posibile tenative de distrugere de probe, de influenţare a martorilor sau a actului de justiţie din partea unor inculpaţi, Nicolae a răspuns că toată plaja de infracţiuni ce vizează influenţarea actului de justiţie este sancţionată şi în prezent de normele penale, dar şi în proiectul său legislativ.
“Tot ceea ce am propus priveşte orice cetăţean al României. Faptul că cineva le ancorează în zona demnitarilor ţine mai degrabă de, aşa, o zonă de cancan. Ar fi mai simplu dacă s-ar citi proiectul de lege”, a încheiat Nicolae.
Comisia juridică a Senatului va discuta, marţi, o propunere de modificare a Codului de procedură penală, inţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae şi aflat în consultare publică din ianuarie.
Propunerea legislativă prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, şi doar pentru fapte grave.
Arestul sever ar urma să poată fi dispus doar dacă inculpatul a comis “o infracţiune intenţionată contra vieţii, prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea altei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ori mai mare şi se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”, fiind eliminată infracţiunea de corupţie care figurează în prezent, alături de cele enumerate şi în proiectul lui Nicolae, între faptele pentru care poate fi dispus arestul preventiv, potrivit articolului 223.
De asemenea, la articolul 208, se adaugă un nou paragraf, potrivit căruia inculpatul faţă de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la articolul 202 alineatul 4, nu este încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.
În plus, măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică, apreciat potrivit articolului 223.
Fii primul care comentează