Condamnarea lui Dragnea, avertisment privind conduita în campaniile electorale

Asculta acest articol

Faptele de care este acuzat Liviu Dragnea în dosarul “Referendumul” sunt probate de dovezi, iar condamnarea la un an de închisoare cu suspendare este un avertisment sever şi suficient privind conduita pe care trebuie să o aibă un lider politic într-o campanie electorală, arată ICCJ în motivare.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia nefiind definitivă.

Instanţa arată, în motivarea deciziei, obţinută de Mediafax, că aplicarea unei pedepse egale cu minimul prevăzut de lege, de un an de închisoare, este de natură să conducă la atingerea scopului prevăzut de dispoziţiile articolului 52 din vechiul Cod penal, respectiv de reeducare a condamnatului şi de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni.

“În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a executării sancţiunii, Înalta Curte apreciază că pronunţarea soluţiei de condamnare constituie pentru inculpat un avertisment sever şi suficient cu privire la conduita pe care trebuie să o aibă orice lider politic într-o campanie electorală şi, totodată, că scopul acesteia poate fi atins şi în condiţiile neexecutării pedepsei”, au scris judecătorii ICCJ în motivare.

Judecătorii care au dat sentinţa în dosarul “Referendumul” au precizat că au avut în vedere, în stabilirea pedepsei lui Liviu Dragnea, rolul pe care l-a avut în campania electorală din partea PSD, funcţia şi poziţia deţinute de acesta, prin care şi-a exercitat autoritatea şi influenţa, faptele concrete reţinute în sarcina sa şi gravitatea acestora.

“În acest context al analizei, nu poate fi ignorată conduita inculpatului ulterioară transmiterii adresei prin care se solicita organizarea de tombole cu premii condiţionate de participarea la referendum, respectiv împrejurarea că a revenit asupra acesteia, dar nici modul în care legiuitorul a evaluat periculozitatea uneia dintre conduitele ilicite solicitate (încălcarea dispoziţiilor art. 5 al. 1 din Legea nr. 677/ 2001 fiind sancţionată contravenţional). Circumstanţele personale favorabile inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale şi funcţiile deţinute la nivel guvernamental, poziţia în societate nu pot avea o relevanţă deosebită în raport de natura infracţiunii pentru care urmează a fi condamnat, însă nici nu pot fi total nesocotite. De asemenea, conduita procesuală a fost una corespunzătoare, în sensul că, deşi a negat săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, a dat două declaraţii şi a fost la dispoziţia instanţei ori de câte ori a fost necesară prezenţa sa”, notează judecătorii în motivarea deciziei din 15 mai.

Instanţa a precizat că în individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de legiuitor, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea identificată ca lege penală mai favorabilă, gradul de pericol social concret al faptelor comise, circumstanţele producerii acestora şi datele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre inculpaţi, inclusiv antecedentele penale.

Prin decizia din 15 mai, instanţa supremă a dispus achitarea a peste 20 de inculpaţi din dosarul “Referendumul”.

Contestaţiile inculpaţilor vor fi judecate de Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

În ziua în care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei. Tot atunci, Dragnea a renunţat şi la funcţiile politice, el fiind atunci preşedinte executiv al PSD.