Românii din Ucraina îi fac reproşuri lui Iohannis

Asculta acest articol

Românii din diaspora au solicitat, luni, autorităţilor române, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, să adopte o strategie coerentă pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale, ei susţinând că şi-ar dori mult să aibă acelaşi tratament pe care îl au românii din Republica Moldova.

Părintele Bojan Alexandrovici a atras atenţia că, în absenţa unei strategii coerente a României pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a comunităţilor româneşti din afara graniţelor, românismul din Valea Timocului se va pierde.

El a propus Departamentului pentru românii de pretutindeni ”să facă un xerox de la fraţii maghiari” al strategiei pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale., scrie Mediafax

El a subliniat că nu există nicio diferenţă între vlahi şi români, că ”vlah este egal român”, şi s-a întrebat când vor primi românii din Serbia cetăţenia română.

La rândul său, Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a declarat că, în utimii 25 de ani, ”aproape în fiecare an” a făcut apel ”în pustiu” la Bucureşti, la Sofia şi la Uniunea Europeană, ”că neamul românesc dispare din Bulgaria”.

Şi Dusan Pârvulovici, coordonatorul Comitetului pentru drepturile omului din Negotin, le-a transmis politicenilor români un mesaj: ”Uniţi-vă!”

Preşedintele Fundaţiei Culturale ”Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a afirmat că situaţia comunităţii româneşti din Ucraina ”se înrăutăţeşte de la un an la altul”.

”Când preşedintele României (Klaus Iohannis – n.r.) a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă”, a spus Tărâţeanu.

Şi preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a susţinut că, în timpul vizitei la Kiev din luna februarie, preşedintele Klaus Iohannis nu a stat de vorbă cu românii de acolo.

”A fost dureros când domnul preşedinte Iohannis a fost la Kiev şi nici nu a vrut măcar să ne salute în limba română, am fost evitaţi, absolut nu s-a dorit să se discute cu noi, de parcă suntem contagioşi într-un fel. Vreau să transmit că noi suntem contagioşi încă de românism, altceva de la noi nu se poate lua, doar pozitivul, şi de la românii din Herţa şi din Cernăuţi, din Transcapatia sau din Bugeac”, a spus Anatol Popescu.

La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a criticat lipsa înalţilor demnitari ai statului român de la lucrările Universităţii Românilor de Pretutindeni.

”Probabil sunt în vacanţă. Liderii comunităţilor româneşti nu sunt în vacanţă, ei lucrează pentru că au de apărat identitatea acolo de unde sunt ei, identitatea a sute de mii de români”, a spus Eugen Popescu.

Lipsa acestora este, în opinia sa, o dovadă a faptului că ”sunt complet rupţi de realitatea dramatică” a comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, că ”nu înţeleg miza unor comunităţi româneşti legate de statul român” şi ”nu au niciun fel de viziune cu privire la potenţialul unor relaţii cât mai apropiate dintre autorităţile statului român şi aceste comunităţi”, iar acest lucru se întâmplă în momentul în care ”alte state vecine şi membre UE mizează pe relaţiile privilegiate şi pe întărirea comunităţilor lor minoritare din România”.