Asculta acest articolÎntre meşterii tipografi ai secolului al XVI-lea, diaconul Coresi ocupă locul cel mai de seamă, întrucât, prin cărţile tipărite de el, a nivelat calea introducerii limbii române în cultul liturgic. De asemenea, folosind în traducerile sale textele rotacizante din nordul Ardealului, a căror limbă a supus-o unei serii de modificări, în sensul adaptării la graiul vorbit în sudul Ardealului şi în nordul Munteniei, Coresi a contribuit la impunerea acestui grai la baza limbii române literare.
Se pare că diaconul Coresi s-a născut în Târgovişte. Unele ipoteze spun că strămoşii săi ar fi fost originari din insula Chios şi s-ar fi aşezat în Ţara Românească, integrându-se printre români. Nu se cunosc amănunte despre viaţa lui. Se ştie numai că, între anii 1557-1583, a tipărit cărţi bisericeşti la Târgovişte, Braşov şi la Sebeş.
Prima carte tipărită la Braşov, în ianuarie 1557, a fost un Octoih slavon. Deşi era tipărită în Transilvania, cartea avea pe frontispiciu stema Ţării Româneşti şi menţiona pe domnitorii Alexandru Lăpuşneanu al Moldovei, Pătraşcu cel Bun al Munteniei şi pe principele Ioan Sigismund Zapolya al Transilvaniei, ceea ce dovedeşte că era destinată românilor din cele trei ţări.
Întors în Ţara Românească, tipăreşte, din porunca domnitorului Pătraşcu cel Bun, un Triod Penticostar, împreună cu zece ucenici de-ai săi. Cartea va fi terminată în 1558. La începutul anului următor, se va stabili definitiv la Braşov.
În 1570, Coresi tipăreşte pentru prima dată în limba română Psaltirea şi Liturghierul. La baza Psaltirii, au stat traducerile maramureşene pe care Coresi le-a avut la îndemână în manuscris. În epilogul Psaltirii din 1570, este arătat motivul pentru care diaconul Coresi s-a ostenit cu tipărirea cărţilor de cult în limba română: „Cu mila lui Dumnezeu, eu, diaconul Coresi, deacă vădzui că mai toate limbile au cuventul lui Dumnezeu în limba lor, numai noi, românii, n-avămu, şi Hristos zise, Mathei 10, 9 cine citeşte să înţeleagă, şi Pavel apostol încă scrie în Corinth 15, 5, ca întru bisearecă mai vârtos cinci cuvinte cu înţelesul mieu să grăiesc, ca şi aialalţi să învăţ, decât întuneric de cuvinte neînţelese într-alte limbi, începutu-se-au a se scrie aceste sfente Psaltiri…“
Liturghierul nu cuprinde toate textele Liturghiilor ortodoxe, ci numai textul Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur, săvârşită cel mai des de-a lungul anului. Se crede că traducerea Liturghiei s-a făcut de către preoţii din Şcheii Braşovului, care l-au ajutat pe meşterul tipograf şi la traducerea altor cărți.
Fii primul care comentează