Balena albastră a făcut două victime în aceeaşi zi, prin spânzurare

Asculta acest articol

În ziua în care băiatul de 14 ani din Gherţa Mare a fost găsit spânzurat în podul casei, un alt copil de 11 ani s-a sinucis la fel

 În aceeaşi zi în care Alex, băiatul de 14 ani din localitatea Gherţa Mare îşi punea capăt zilelor prin spânzurare, un alt copil se sinucidea în alt colţ al ţării, în localitatea Cazaci, judeţul Dâmboviţa. Era un băiat de 11 ani care la fel ca Alex s-a spânzurat în podul casei. Copiii au fost găsiţi morţi luni, 27 martie.
În cazul copilului dâmboviţean, primele cercetările arată că de vină pentru moartea lui a fost jocul virtual “Balena albastră”. Băiatul le povestise colegilor săi că joacă acest joc. Pentru a desluşi misterul gestului fatal al copilului, oamenii legii au ridicat telefoanele băiatului şi calculatorul.

Părinţii copilului de 11 ani au declarat că nu ştiau că fiul lor joacă acest joc

Părinţii băiatului din Cazaci au declarat că nu ştiau că fiul lor joacă acel joc al morţii. Şi în acest caz, ca în cel al lui Alex, întrebarea pe care şi-o pune toată lumea este “De ce?”. De ce aleg aceşti copii, care la vârsta lor nu ar trebui să ştie mare lucru de moarte, să se sinucidă într-un mod atât de brutal? De unde au acest curaj să facă pasul fatal? Amândoi băieţii s-au spânzurat în podul casei lor. Alex din Gherţa Mare a fost găsit de tatăl său, iar băiatul de 11 ani din judeţul Dâmboviţa a fost găsit de sora lui. Dacă Alex îşi lăsase telefonul pe pat, copilul de 11 ani şi-a spart telefonul înainte de a recurge la gestul de a-şi pune capăt zilelor.

Postarea lui Alex de pe pagina de Facebook cu câteva zile înainte de a se sinucide

Se cuvine să ne întrebăm dacă au dat copiii vreun semn că s-au săturat de viaţă, că vor să moară. În cazul băiatului de 11 ani din Dâmboviţa ştim că le-a spus colegilor că joacă “Balena albastră”. În cazul lui Alex, cei din jurul său, colegi, profesori spun că nu a fost niciun semn, că şi în duminica de dinaintea sinuciderii Alex se juca cu verişoarele sale pe-afară cu zâmbetul pe buze. Şi totuşi, postarea lui Alex de săptămâna trecută, de miercuri, arăta că nu e tocmai în regulă totul cu băiatul. A postat în seara de miercuri pe Facebook următorul text< “Viaţa este ca un joc cu nivele, unul mai greu ca altul. Oare se merită să continuăm jocul? Dacă până acum n-am vrut să ne obişnuim cu greutatea munţilor pentru a-i muta, în viitor de acum nu mai are rost”. Dirigintele lui, profesorul Simion Stânea, ne-a mărturisit luni că a văzut cele postate de Alex zilele trecute şi i s-a părut ciudat< “El, la 14 ani, să aibă asemenea reacţie, nu ştiu…”.

Autorităţile cer atenţie maximă din partea părinţilor

Încă de la primele cazuri semnalate în presa internaţională cu privire la jocul morţii “Balena albastră”, poliţiştii români şi întreaga presă naţională atrage atenţia părinţilor să fie cu ochii în patru când vine vorba de copilul lor. Specialiştii spun că părinţii trebuie să ştie ce fac copiii lor pe internet, ce postează pe paginile reţelelor de socializare pe care au conturi, ce jocuri joacă şi ce pagini accesează. Poliţiştii roagă pe toată lumea să anunţe autorităţile în situaţia în care văd la cei din jur o schimbare de comportament, inclusiv în mediul online.

Cazuri anchetate în România

“Balena albastră” e un joc online ce a fost lansat în Rusia şi din cauza căruia au murit peste 130 de copii, alegând calea sinuciderii. În ultima perioadă şi în România s-au petrecut lucruri ce sunt puse de unii pe seama acestui joc. În 17 martie cinci elevi au ajuns la spital în Iaşi după ce şi-au ţinut respiraţia şi au leşinat, unele voci spunând că ar fi pus în practică o variantă a jocului morţii. Se face totodată anchetă în cazul unui tânăr din Codlea care s-a sinucis. La început de martie, trei tineri din Chişinău au murit după ce s-au aruncat în gol de la mare înălţime. E vorba de tineri de 15, respectiv 16 ani. Jocul îi provoacă pe participanţi la fel de fel de acţiuni. E conceput să aibă o durată de 50 de zile, zilnic participantul primind ceva de făcut – de exemplu să se trezească noaptea la o anumită oră şi să asculte o melodie tristă. În ziua 50, participantul îşi pune capăt zilelor şi aşa “câştigă” jocul.
Pentru ca astfel de situaţii să nu se mai întâmple, astfel de tragedii să fie evitate, e nevoie de implicarea tuturor. Fenomenul pare scăpat de sub control, iar primii care pot lua măsuri sunt părinţii şi cei apropiaţi copilului.