Sedință solemnă a Parlamentului dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Președintele n-a participat

Asculta acest articol

Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit, marţi, într-o şedinţă solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Printre păarticipanți se numără premierul român şi cel al Republicii Moldova, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului României şi cel al Republicii Moldova, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, fostul preşedinte Emil Constantinescu, primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea. Preşedintele Klaus Iohannis a fost invitat la şedinţa solemnă din Parlament, însă nu s-a prezentat.  Șeful statului a ales să transmită un mesaj.

„Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu Regatul României. Decizia adoptată de Sfatul Ţării de la Chişinău a fost un gest politic şi patriotic care face cinste elitelor vremii şi tuturor celor care l-au visat şi au lucrat pentru înfăptuirea lui. Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele şi ţin treze conştiinţele, generaţie după generaţie”, potrivit mesajului transmis de şeful statului.

Presedintele Iohannis a adăugat că România primăverii anului 1918 era marcată de o situaţie militară gravă şi se afla expusă unui context internaţional dificil. „Cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în faţa ameninţărilor şi pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiţii ori a aştepta vreo compensaţie, România a asigurat protecţia Basarabiei. Prin proiectele de democratizare şi de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului naţional al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci şi un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolşevizării”, susţine Iohannis.

De asemenea, şeful statului spune că politicienii anului 1918 au demonstrat înţelegerea oportunităţilor pe care istoria şi contextul internaţional le-au oferit pentru împlinirea aspiraţiilor românilor.

„Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol şi jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Aşa a fost şi în anii Marelui Război, aşa a fost şi în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România”, se arată în documentul citat.