Asculta acest articol
Scriitorul englez Jonathan Swith spunea: “Toţi oamenii vor să trăiască mult, dar nimeni nu vrea să fie bătrân”. Mergând pe aceeaşi linie, ne amintim zicala “Cine nu are bătrâni, să-şi cumpere”. Deşi în opinia specialiştilor psihologi, bătrânii sunt o sursă inepuizabilă de înţelepciune, iar cei mai tineri ar fi recomandat să petreacă cât mai mult timp cu ei, în realitate nu se petrece aşa.
Asistăm la procesul de îmbătrânire a populaţiei chiar fără a încerca să mişcăm un deget. Se zbat cât de mult pot unele organizaţii nonguvernamentale, dar majoritatea autorităţilor locale din întreaga Românie nu par să trateze cu prea mare importanţă subiectul vârsticilor, deşi avem legi.
În Satu Mare doar cinci primării din mediul rural au dezvoltate servicii pentru vârstnici
Vârstnicii au nevoie de suport şi nu este cine să le ofere acest suport. Şi aşa ajung bătrânii, de la oraş sau de la ţară, să se simtă inutili, răvăşiţi pe plan emoţional, să se simtă neputincioşi şi să se izoleze social. Aşa cum notam mai sus, avem legi ce să îi ocrotească pe vârstnici: Legea 17 din 2000, Legea 292 din 2011, Hotărârea Guvernului 797 din 2017 care prevede obligativitatea primăriilor să dezvolte servicii sociale precum îngrijire la domiciliu sau centre de zi. În plus, există şi fonduri pentru înfiinţarea acestor servicii. Despre situaţia la nivelul judeţului Satu Mare la acest capitol am discutat cu Mihaela Motoc, în calitate de vicepreşedinte al Structurii Teritoriale a Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România. Potrivit interlocutoarei noastre, în judeţul Satu Mare doar cinci primării din 59 câte se află în mediul rural au dezvoltate servicii pentru vârstnici. Este vorba de Beltiug, care e de fapt prima comună din judeţ care a dezvoltat servicii pentru vârstnici, Viile Satu Mare, Terebeşti, Apa, Bogdand. Alte 14 primării din judeţ, conform celor spuse de reprezentanta sucursalei sătmărene a Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România, sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale.
“După cum reiese din cifrele existente, situaţia nu este una bună la nivel de judeţ. Există o necesitate mare de a dezvolta servicii sociale la nivel comunitar. Deşi legislaţia îi obligă pe primari să înfiinţeze servicii sociale, puţini sunt aceia care o fac. Consider că edilii comunelor ar trebui să se gândească la o serie de aspecte. În primul rând, numărul vârstnicilor e în creştere. Mulţi dintre bătrânii noştri de la sate nu au venituri sau veniturile sunt insuficiente pentru un trai decent, se confruntă cu izolarea socială, autonomia personală nu le permite să meargă la cumpărături, să meargă să îşi achite facturile, să îşi facă în casă curăţenie sau mâncare. Aceşti oameni au nevoie de servicii de asistenţă medicală, de suport în activitatea lor cotidiană. În timp ce întreaga Uniune Europeană vorbeşte de îmbătrânirea activă, noi ne privim bătrânii cum intră în categoria persoanelor excluse social. E nevoie de investiţii în asistenţa socială pentru că aceste investiţii conduc la o societate mai bună.
Avem modele de bună practică aici aproape, de cum treci graniţa în Ungaria. În ţara vecină, aproape în fiecare sat funcţionează centre de zi pentru vârstnici. Avem modele şi la noi în judeţ. De exemplu la Terebeşti, susţinut din fonduri proprii, funcţionează în subordinea primăriei un centru de zi pentru vârstnici cu activităţi de socializare şi petrecere a timpului liber. Nu merg mai departe de Beltiug, prima comună din judeţ care a înfiinţat serviciul de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici. Tot din fonduri proprii se întreţine acest serviciu”.
Vicepreşedinta Mihaela Motoc propune autorităţilor locale să folosească, prin adaptare, spaţiile neutilizate de care dispun, să le transforme în centre de zi. “Există fonduri pentru înfiinţarea acestor servicii. Chiar şi în prezent primăriile din mediul rural pot aplica pentru un program naţional aprobat prin Hotărârea 427 din 2018 care prevede înfiinţarea de unităţi de îngrijire la domiciliu pentru care statul plăteşte 15 lei pe oră, 15 ore pe săptămână, adică 975 de lei lunar pentru îngrijitorul la domiciliu şi 3.717 lei pe lună salariul asistentului social.
Pentru primăriile care nu au acreditat compartiment de asistenţă socială şi nu au asistent social, Ministerul Muncii oferă prin acest program naţional salariul asistentului social în valoare de 3.717 lei lunar până în 2020”, ne spune interlocutoarea.
Deşi sunt bani, nimeni nu îi vrea
La finele lunii septembrie 2018, notam în paginile cotidianului Informaţia Zilei că Ministerul Muncii a emis ordinul pentru aprobarea metodologiei de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional “Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”.
Actorii implicaţi se aşteptau să fie o veste foarte bună pentru primăriile din comunele în care nu este înfiinţat sau nu au fost acreditate servicii publice de asistenţă socială. Ministerul Muncii anunţa în toamna anului trecut acordarea pentru o mie de primării a salariului pentru angajarea unui asistent social sau încheierea unui contract de prestări servicii cu un cabinet individual de asistenţă socială. Practic, timp de doi ani, asistentul social putea fi plătit de Ministerul Muncii, salariul acestuia fiind de 3.717 lei pe lună, salariu de încadrare. Potrivit Mihaelei Motoc, nicio primărie din mediul rural din judeţ nu a aplicat pentru acest program care de altfel se derulează pe o perioadă de doi ani de la data încheierii contractelor de finanţare, dar nu mai târziu de 30 noiembrie 2020. Evaluarea cererilor se face după regula “primul venit, primul servit”, iar dosarul de solicitare a finanţării se depune la Ministerul Muncii.
Fii primul care comentează