Asculta acest articol
An de an, mistreţii produc pagube în culturile agricole. Proprietarii de terenuri agricole, în speranţa că nu vor avea atât de mari probleme precum în anii precedenţi, în bună parte au renunţat la a cultiva pământurile aflate în imediata vecinătate a pădurilor. Este vorba despre terenuri din comune precum Bârsău, Cehal ş.a.
Nici un asemenea demers nu s-a dovedit salvator. În căutarea hranei, mistreţii au ieşit din păduri şi nu de puţine ori au ajuns în vecinătatea zonelor locuite. Nimic surprinzător, susţin unii cunoscători. Dacă în anii precedenţi mistreţii au fost semnalaţi în centrul oraşului Sinaia, în Sălaj au atacat mai multe persoane în plin oraş, mai nou mistreţii au ajuns şi în grădini ale bucureştenilor, iată că expansiunea acestei specii rămâne şi pe mai departe evidentă.
Reclamaţii în ultimele două luni
Zilele trecute am fost sunaţi la redacţie de către Traian Ciurdaş, primarul comunei Bârsău. Acesta se consideră depăşit de situaţie. Sătenii vin de o vreme să reclame sau să sesizeze pagubele produse de mistreţi în ultimele două luni. Potrivit celor spuse de primarul Ciurdaş, atacurile mistreţilor au început încă în perioada în care s-au semănat primele culturi de porumb. Imediat ce a fost pusă sămânţa sub brazdă, guiţătorii înfometaţi au intrat pe tarla şi au consumat boabele care ar fi devenit plante. Oamenii s-au dovedit încrezători că reînsămânţarea terenurilor respective o să le fie de folos. N-a fost să fie. Şi pentru a doua oară mistreţii au intrat să facă pagube. După estimările lui Traian Ciurdaş ca urmare a sesizărilor verbale ale cetăţenilor, mistreţii au produs pagube pe aproximativ 15 hectare care au fost însămânţate ori reînsămânţate cu porumb pentru boabe.
Ca şi cum aceste pagube n-ar fi fost suficiente pentru locuitorii comunei, au fost depuse sau doar făcute sesizări şi în ceea ce priveşte intrarea mistreţilor în culturile de cartofi. Potrivit unor estimări, tarlalele mai multor localnici au fost distruse, fiind vorba despre suprafeţe de 10 – 20 de ari/gospodărie. Cumulat, se ajunge la peste 3 hectare de cultură de cartofi distrusă, chiar în vecinătatea satului.
Sătenii nu mai cultivă în apropierea pădurilor
Aşa cum anticipam, numeroşi proprietari de terenuri agricole din vecinătăţile pădurilor au renunţat a le cultiva. Speranţa acestora era că vietăţile pădurii vor rămâne pe acele zone, iar pagubele pe care le vor produce vor fi limitate ca dimensiuni şi valori. N-a fost să fie. Mistreţii au ajuns să-şi extindă aria de deplasare. Au ajuns până în grădinile din vecinătăţile caselor. Chiar nu mai ştiu oamenii cum să-şi păzească terenurile. Nu-şi pot permite să rămână 24 de ore din 24 la pândă. Cei care şi-au permis au achiziţionat păstor electric în speranţa că înfometaţii grăsuni nu vor mai da atacuri.
Primarul Traian Ciurdaş ne-a spus că în zilele următoare o să adune de la păgubiţi sesizările, iar apoi o să se transmită la Garda Forestieră, Prefectura Satu Mare, la Ministerul Mediului, dar şi către administratorii fondurilor de vânătoare din zonă dosare cu documentaţia care confirmă pagubele.
Mistreţi mai puţini în zonele Cehal – Supur
În anii anteriori pagubele produse de mistreţi erau semnalate şi în comuna Urziceni, mai ales erau atacate culturile de cartofi. După cum ne-a spus Iosif Mellau, primarul acestei unităţi administrative teritoriale a judeţului, curios, în acest an n-au fost semnalate atacuri în culturile fermierilor din Urziceni.
De pagube au avut parte în anii precedenţi şi locuitorii comunei Cehal. După cum am aflat de la primarul Gheorghe Jurchiş, mistreţii se dovedesc a fi mai puţini ca urmare a mortalităţilor provocate de Pesta Porcină Africană. Chiar şi în aceste condiţii au fost semnalate atacuri ale mistreţilor în mai multe lanuri de grâu. Pagubele sunt considerabil mai reduse în comparaţie cu anul precedent.
Se naşte o întrebare legitimă – să fi scăzut efectivele de mistreţi ca urmare a Pestei Porcine Africane – PPA? Este greu de răspuns. Pesta Porcină Africană şi-a luat tribut consistent în cazul fondurilor de vânătoare din zonele Cehal, Cehăluţ, Chegea, Săcăşeni, Supur ş.a. De pe aceste fonduri de vânătoare au fost împuşcaţi mistreţi, dar au fost găsiţi suficient de mulţi morţi, din care peste 85% au fost confirmaţi cu PPA. Potrivit unor socoteli, pe fondurile de vânătoare din zonele menţionate populaţia de mistreţi s-a redus sub jumătate, poate chiar o mai mare scădere a efectivelor, în condiţiile în care erau fondurile cu cea mai mare densitate de mistreţi din pădurile judeţului.
Ca urmare a sesizării disperate primite din partea primarului din Bârsău am încercat să contactăm şi reprezentanţii Gărzii Forestiere, care ar fi putut da o serie de explicaţii cu privire la demersurile pe care ar trebui să le facă fermierii păgubiţi pentru a putea obţine despăgubiri.
Se cuvine subliniat faptul că până la redactarea acestor rânduri, ca urmare a procedurilor destul de greoaie, niciun fermier sătmărean afectat nu a avut parte de despăgubiri.
Fii primul care comentează